ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 272/2025

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 214/1/2025, este legal constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).

Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

La ședința de judecată participă doamna Raluca Emilia Leote, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.698/120/2023.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților. Părțile au depus puncte de vedere la raport.

Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării

Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 28 noiembrie 2024, în Dosarul nr. 2.698/120/2023, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, art. 230 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 alin. (1) și (4) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare, art. 155-156 din anexa nr. 2 (contractul-cadru) la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare, art. 156-158 din anexa nr. 2 (contractul-cadru) la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, art. 5 alin. (5) din anexa nr. 36 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare, respectiv anexa nr. 36 la Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, polițiștii pensionați beneficiază de gratuitate totală și necondiționată în ceea ce privește medicamentele achiziționate conform prescripțiilor medicilor specialiști, precum și dacă polițiștii pensionați au obligația să suporte din venituri proprii o parte din contribuția personală a contravalorii medicamentelor/coplata acestora? II. Dispozițiile legale supuse interpretării

Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 360/2002) " Art. 38. - (1) Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne."

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 95/2006) " Art. 230. - (...) (3) Asigurații prevăzuți în Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, și în Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de asistență medicală gratuită, respectiv servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, suportate din fond, în condițiile contractului-cadru și din bugetele ministerelor și instituțiilor respective, în condițiile plății contribuției de asigurări sociale de sănătate."

Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 privind condițiile de acordare în mod gratuit a asistenței medicale și psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști, cu modificările și completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 677/2003) " Art. 1. - (1) Polițistul beneficiază în mod gratuit de asistență medicală și psihologică, medicamente și proteze, în condițiile prezentei hotărâri și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare. (...) (4) Cheltuielile necesare pentru acordarea asistenței medicale și psihologice și a medicamentelor gratuite, prevăzute la alin. (1) și (2), se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor contractului-cadru pentru asigurările sociale de sănătate. Cuantumul contribuției personale din contravaloarea medicamentelor și serviciilor medicale prevăzute în normele de aplicare a contractului-cadru, respectiv coplata acestora, se suportă din fondurile bugetare aflate la dispoziția Ministerului de Interne, având această destinație."

Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 696/2021), anexa nr. 2 privind contractul-cadru, art. 155-156.

Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 521/2023), anexa nr. 2 privind contractul-cadru, art. 156-158

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare (Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.068/627/2021), anexa nr. 36 - Modul de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu, art. 5 alin. (5)

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.857/441/2023 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 521/2023 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare (Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.857/441/2023), anexa nr. 36 - Modul de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu. III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița la 13.07.2023 cu nr. 2.698/120/2023, reclamantul D.N., în contradictoriu cu pârâtul Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu", a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 204,58 lei, reprezentând contravaloarea medicamentelor pentru lunile iulie-septembrie 2023, sumă ce va fi indexată lunar cu indicele de inflație și la care se va calcula și dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acțiunii, precum și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Centrului Medical Județean Dâmbovița și a solicitat respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei părți care nu are calitate procesuală, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin Sentința civilă nr. 255 din 27 februarie 2024, Tribunalul Dâmbovița a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată prin întâmpinare; a admis cererea și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 204,58 lei, cu titlu de contribuție personală - contravaloare medicamente, sumă ce va fi indexată lunar cu indicele de inflație, la care se va adăuga și dobânda legală penalizatoare, începând cu data introducerii acțiunii și până la achitarea integrală a debitului principal; a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că Centrul Medical Județean Dâmbovița nu are calitate procesuală pasivă din perspectiva cadrului procesual stabilit de reclamant prin acțiune.

Pe fondul cauzei, a reținut că reclamantul are calitatea de polițist pensionat, așa cum rezultă din Decizia de pensionare nr. xxx/24.11.1999, iar, conform art. 38 din Legea nr. 360/2002, are dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite, fiind în evidența Centrului Medical al Inspectoratului Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.) Dâmbovița, unde are fișă medicală cu prescripțiile medicilor specialiști și medicamentele prescrise pentru afecțiunile de care suferă. Totodată, a reținut că suma solicitată de către reclamant și față de care pârâtul a susținut că reprezintă opțiunea pentru medicamente mai scumpe și care nu este supusă decontării a rezultat din eliberarea medicamentelor în baza rețetei prescrise de medicul specialist pe denumire comercială, prețul fiind mai mare decât cel indicat de medicul de familie în rețeta de compensat emisă pe denumire comună.

A mai reținut prima instanță că art. 38 din Legea nr. 360/2002 nu face nicio distincție cu privire la ce fel de medicamente sunt gratuite, iar Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 detaliază procedura de urmat pentru suportarea din fondurile bugetare aflate la dispoziția M.A.I. având această destinație a contravalorii contribuției personale a asiguratului. Art. 145 alin. (1) din anexa nr. 2 (contractul-cadru) la Hotărârea Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 158 alin. (1) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 prevăd că modalitățile de prescriere, de eliberare și de decontare a medicamentelor cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu se stabilesc prin norme.

Tribunalul a reținut că nu pot fi avute în vedere prevederile art. 221 din Legea nr. 95/2006, în sensul invocat de pârât, întrucât acestea nu stabilesc obligația asiguraților polițiști de a plăti contravaloarea medicamentelor din veniturile proprii. Din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se decontează sumele pentru orice asigurat care nu beneficiază de dispoziții speciale privind gratuitatea totală a medicamentelor, iar diferența de la această sumă și până la cea plătită efectiv de cei din categoria ce are beneficiul gratuității se suportă din fondurile bugetare aflate la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru considerentele expuse, reținând că niciunul dintre actele normative anterior menționate nu stabilește obligația asiguraților polițiști de a plăti contravaloarea medicamentelor din veniturile proprii, prima instanță a admis acțiunea și a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 204,58 lei, cu titlu de contribuție personală - contravaloare medicamente.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu "Dr. Nicolae Kretzulescu", prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată, și obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.

În esență, apelantul-pârât a susținut că instanța de fond a concluzionat în mod eronat că intimatul-reclamant are gratuitate absolută a medicamentelor și a dat o interpretare nelegală a actelor normative incidente în cauză. De asemenea, instanța a considerat în mod eronat că rețeta eliberată de medicul specialist nu trebuie să conțină justificarea prescrierii medicamentelor pe denumire comercială, reținând că sunt suficiente parafa și semnătura acestuia pentru justificarea acestui fapt. IV. Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii

Instanța de trimitere a apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, întrucât litigiul are ca obiect prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, soluționarea pricinii depinde de stabilirea faptului dacă pârâtul are obligația suportării sumei indicate în acțiune cu titlu de contribuție personală, respectiv dacă în privința reclamantului este incidentă gratuitatea totală prevăzută de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, respectiv de art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 sau dacă acesta are obligația să suporte din venituri proprii o parte din contribuția personală a contravalorii medicamentelor/coplata acestora, iar asupra acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Părțile au depus puncte de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept. VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

În aprecierea instanței de trimitere, dreptul la asistență medicală și medicamente gratuite pentru polițiști (cadre active și pensionari) se acordă în condițiile cumulative stabilite de Legea nr. 95/2006 și de Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, ambele cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, în opinia instanței, pe de o parte, din cuprinsul art. 230 din Legea nr. 95/2006 rezultă că legiuitorul nu a reglementat un drept absolut, total și necondiționat al polițiștilor (cadre active și pensionari) la medicamente gratuite, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază și condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute în contractul-cadru și în normele sale de aplicare, iar, pe de altă parte, din cuprinsul art. 153 lit. d) din anexa nr. 2 (contractul-cadru) la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 nu rezultă că polițiștii (cadre active și pensionari) beneficiază de gratuitate totală și necondiționată în ceea ce privește medicamentele achiziționate, textul indicând doar sursele din care se face plata acestora, și anume din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, însă în toate cazurile în condițiile reglementărilor în vigoare. VII. Jurisprudența instanțelor naționale

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice, din care rezultă faptul că există interpretări diferite ale problemei de drept care formează obiectul sesizării.

Într-o opinie jurisprudențială majoritară s-a opinat că, din cuprinsul dispozițiilor a căror interpretare se solicită, nu rezultă că polițiștii (cadre active și pensionari) beneficiază de gratuitate totală și necondiționată în ceea ce privește medicamentele achiziționate.

În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost depuse Decizia nr. 1.553/A/2018 din 9 noiembrie 2018 a Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. 7.355/182/2016*; deciziile nr. 1.428 din 6 iulie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 3.902/120/2022, și nr. 398 din 21 martie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.284/120/2022*, ambele dosare aflate pe rolul Curții de apel Ploiești - Secția I civilă; Sentința civilă nr. 5.045 din 30 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.989/120/2020 (declinat) al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Au fost exprimate și opinii teoretice, în același sens, de către Curtea de Apel Iași - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și de către tribunalele București, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman.

În sens contrar, respectiv în sensul că polițiștii (cadre active sau pensionari) beneficiază de gratuitate totală a medicamentelor, au fost indicate deciziile nr. 60 din 17 ianuarie 2024, pronunțată în Dosarul nr. 140/120/2023, și nr. 703 din 15 mai 2024, pronunțată în Dosarul nr. 1.513/120/2023, ambele aflate pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă; Sentința civilă nr. 5 din 6 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă în Dosarul nr. 2.712/120/2019* (definitivă prin neapelare).

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale

Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în cadrul exercitării controlului de constituționalitate. IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate următoarele decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizării: Decizia nr. III din 16 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 29 martie 2006, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii; Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. X. Raportul asupra chestiunii de drept

Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este admisibilă, întrucât sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. XI. Înalta Curte de Casație și Justiție XI.1. Asupra admisibilității sesizării

Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivel național - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile.

Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sub aspect procedural, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519-521 din Codul de procedură civilă, după cum se arată la art. 4, potrivit căruia "Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie".

În acest context normativ se reține că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, trebuie să îndeplinească următoarele condiții de admisibilitate: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv a celor privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și a celor privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv a celor rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze; (ii) instanța care sesizează Înalta Curte să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; (iii) existența unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei; (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți și nici al unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

Verificând îndeplinirea acestor condiții, se constată că procesul în care s-a formulat prezenta sesizare are ca obiect cererea formulată de reclamant, polițist aflat la pensie, de a i se deconta integral contravaloarea medicamentelor achiziționate pentru perioada iulie-septembrie 2023, natura cauzei fiind aceea de litigiu de asigurări sociale, drepturile invocate de reclamant derivând din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Ca atare, pretențiile deduse judecății se circumscriu unor drepturi de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

Cauza în care a fost formulată sesizarea se judecă în ultimă instanță, fiind în calea de atac a apelului, pe rolul unui complet specializat în litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul Secției I civile a Curții de Apel Ploiești.

Ca atare, primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite.

Referitor la condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se impune a se reaminti că, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, temei al prezentei sesizări, legiuitorul a avut în vedere "configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept" și "efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție", considerând că "măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept".

Condiția de admisibilitate referitoare la legătura de dependență dintre chestiunea de drept și soluționarea cauzei pendinte în care se ridică este îndeplinită în parte, în contextul în care, prin cererea de apel, s-a criticat modalitatea de interpretare și aplicare a mai multor dispoziții legale din acte normative de rang diferit, cu privire la gratuitatea totală și necondiționată a medicamentelor cuvenite polițiștilor pensionați.

Cu referire însă la contractul-cadru și normele sale de aplicare, utilă soluționării cauzei aflate pe rolul instanței de trimitere este solicitarea referitoare la interpretarea art. 156-158 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, respectiv a anexei nr. 36 la Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.857/441/2023, având în vedere că acestea erau în vigoare în perioada pentru care se solicită decontarea contravalorii medicamentelor.

Hotărârea Guvernului nr. 696/2021, respectiv Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.068/627/2021 nu sunt aplicabile ratione temporis în cauza aflată pe rolul instanței de trimitere, sens în care interpretarea acestor prevederi nu apare ca fiind utilă.

În fine, este îndeplinită și cerința potrivit căreia chestiunea de drept vizată de întrebare este reală, veritabilă și susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu.

Noțiunea de "chestiune de drept", deși nu este definită de legiuitor, presupune în mod necesar o "problemă de drept reală și veritabilă", în sensul ca "norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară" și să fie "legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare" (Decizia nr. 16 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37).

Prin prisma acestor repere de principiu se consideră relevant pentru verificarea acestei cerințe de admisibilitate că atât jurisprudența colectată, cât și opiniile teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate dovedesc existența unor puncte de vedere pertinente ce susțin fiecare variantă de rezolvare a conflictului de norme; în plus, apare ca iminentă conturarea unei jurisprudențe neunitare asupra chestiunii de drept sesizate, astfel încât, având în vedere și argumentele necesar a fi cântărite în cadrul operațiunii de interpretare la care se raportează instanța de trimitere, este îndeplinită și cerința ca problema de drept să ridice dificultatea ce face necesară intervenția Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Cerința nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție este de asemenea îndeplinită, în condițiile în care nu există dezlegări de principiu ale acelorași chestiuni de drept sau ale unor chestiuni similare date de instanța supremă în cadrul acestei competențe specifice de asigurare a practicii unitare la nivelul tuturor instanțelor judecătorești din țară prin mecanismele reglementate de lege în acest scop - hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și, respectiv, recursul în interesul legii.

În considerarea tuturor argumentelor expuse, se constată că mecanismul reglementat de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 poate fi utilizat, sesizarea fiind admisibilă. XI.2. Asupra fondului chestiunii de drept

Întrebarea supusă analizei vizează interpretarea corelată a mai multor dispoziții legale din acte normative de rang diferit, cu aplicabilitate asupra statutului polițiștilor pensionari în ceea ce privește accesul la medicamente gratuite în cadrul sistemului de sănătate public.

Cadrul juridic aplicabil este determinat de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului: Art. 28 alin. (1) lit. c): "Polițistul are dreptul la: (...) c) uniformă, echipament specific, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului." Art. 38 alin. (1): "Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne."

Coroborarea acestor prevederi indică faptul că legiuitorul a recunoscut polițiștilor, atât în activitate, cât și celor pensionați, dreptul la medicamente gratuite, însă în limitele și condițiile stipulate prin acte normative subsecvente, adoptate în aplicarea legii.

Hotărârea Guvernului nr. 677/2003 stabilește, în mod expres, cadrul normativ aplicabil acordării asistenței medicale, psihologice, a medicamentelor și protezelor pentru polițiști.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din actul normativ menționat, polițistul beneficiază, cu titlu gratuit, de asistență medicală și psihologică, medicamente și proteze, în condițiile prevăzute de hotărârea anterior menționată, precum și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare.

În conformitate cu alin. (4) al aceluiași articol, cheltuielile aferente acordării asistenței medicale și psihologice, precum și a medicamentelor gratuite prevăzute la alin. (1) și (2) se suportă din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, conform prevederilor contractului-cadru pentru asigurările sociale de sănătate. Totodată, cuantumul contribuției personale din contravaloarea medicamentelor și serviciilor medicale prevăzute în normele de aplicare a contractului-cadru, respectiv coplata acestora, este suportat din fondurile bugetare puse la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, special alocate în acest scop.

Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 150/2002 a fost abrogată prin art. 324 din Legea nr. 95/2006, rezultă că, în prezent, drepturile referitoare la acordarea asistenței medicale și a medicamentelor gratuite pentru categoriile de persoane vizate se acordă în temeiul dispozițiilor coroborate ale Legii nr. 95/2006 și ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003, ambele cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 230 din Legea nr. 95/2006, se instituie următoarele reguli: - alin. (1) consacră dreptul asiguraților de a beneficia de pachetul de servicii de bază în caz de boală sau accident, de la data constatării îmbolnăvirii sau producerii accidentului și până la vindecare, în condițiile stabilite de actul normativ, de contractul-cadru și normele de aplicare ale acestuia; - alin. (2) lit. d) stabilește că asigurații au dreptul de a beneficia de pachetul de servicii de bază în mod nediscriminatoriu, cu respectarea legii; - alin. (3) prevede că asigurații reglementați de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, precum și de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului beneficiază de asistență medicală gratuită, incluzând servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, costurile fiind suportate atât din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit contractului-cadru, cât și din bugetele ministerelor și instituțiilor respective, condiționat de plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Potrivit art. 221 alin. (1) lit. j) și k) din Legea nr. 95/2006, se definesc următoarele concepte juridice: - lit. j) - coplata reprezintă suma achitată de asigurat, în temeiul obligației prevăzute la art. 231 lit. g), pentru a putea beneficia de serviciile medicale incluse în pachetul de servicii de bază, cuantumul și condițiile acesteia fiind reglementate de contractul-cadru, potrivit art. 229 alin. (3) lit. j); - lit. k) - prețul de decontare reprezintă prețul suportat din fond pentru medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și produsele similare care se eliberează prin farmaciile cu circuit deschis pentru asigurații incluși în programele naționale de sănătate curative, lista acestora și prețul de decontare fiind aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui C.N.A.S.

În ceea ce privește obligațiile medicilor care prescriu medicamente, având în vedere condițiile stabilite prin contractul-cadru, se rețin următoarele: - prescripțiile de medicamente se emit, în principiu, pe denumirea comună internațională (DCI), cu excepțiile expres reglementate. Astfel, în cazuri justificate medical, respectiv pentru medicamentele imunologice administrate în scopul obținerii imunității active în cadrul tratamentului ambulatoriu pentru anumite categorii populaționale, precum și pentru produsele biologice sau medicamentele ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, prescripția se efectuează pe denumirea comercială, indicându-se suplimentar și DCI corespunzătoare [art. 158 alin. (1) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023]; - se impune respectarea dispozițiilor art. 158 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, referitoare la numărul maxim de medicamente prescrise (7), perioada de prescriere, tipologia diagnosticului (acut, subacut, cronic) și celelalte condiții aplicabile.

În privința contribuției personale datorate de asigurat pentru medicamente, art. 154 lit. d) din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023 stipulează că furnizorii de medicamente, în cadrul relațiilor contractuale cu casele de asigurări de sănătate, au dreptul de a încasa de la asigurați suma reprezentând diferența dintre prețul de vânzare cu amănuntul și suma rezultată din aplicarea procentului de compensare corespunzător medicamentelor prevăzute în sublistele A, B, D și E - secțiunea E1 din Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aplicat asupra prețului de referință. În concret, contribuția personală reflectă diferența dintre prețul de vânzare cu amănuntul și prețul de referință decontat de casele de asigurări de sănătate.

Ca urmare, pentru ca polițiștii (cadre active și pensionari) să beneficieze de medicamente gratuite trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: a) condițiile prevăzute în Legea nr. 95/2006, care sunt stabilite prin art. 230 și 221; b) condițiile prevăzute în contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare la data formulării cererilor de decont, care sunt stabilite prin: - capitolul XI "Medicamente cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu", secțiunea a 5-a "Modalitățile de prescriere, eliberare și decontare", art. 156-160 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 521/2023; - anexa nr. 36 - Modul de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor cu și fără contribuție personală în tratamentul ambulatoriu la Ordinul M.S./C.N.A.S. nr. 1.857/441/2023.

Contractul-cadru, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 521/2023, dispune că decontarea medicamentelor se face în limita prețului de referință aferent sublistelor (A, B, D etc.), iar diferența dintre prețul medicamentului prescris (pe denumire comercială) și acest preț de referință constituie contribuție personală, în mod normal, achitată de pacient.

Cu toate acestea, plata diferenței este permisă doar în condițiile prevăzute de normele aplicabile, și nu în mod automat. Astfel, pentru a se realiza decontarea integrală a medicamentului trebuie îndeplinite cumulativ cerințele legale și procedurale: prescriere conform normelor, justificarea prescripției pe denumire comercială, existența fondurilor bugetare destinate și respectarea metodologiilor de decont.

Prin urmare, în absența respectării acestor condiții, pacientul (în speță, polițistul pensionat) poate fi ținut să suporte diferența de preț dintre medicamentul prescris și prețul de referință.

În concluzie, dreptul la medicamente gratuite al polițistului pensionat, prevăzut de art. 38 din Legea nr. 360/2002, nu este unul absolut și necondiționat, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază și condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute în contractul-cadru și în normele sale de aplicare.

În ceea ce privește sursele de finanțare pentru asigurarea asistenței medicale și medicamentelor gratuite pentru polițiști, acestea sunt indicate în art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 677/2003, stipulându-se că din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate se suportă cheltuielile necesare pentru medicamente, conform prevederilor contractului-cadru pentru asigurările sociale de sănătate, iar din fondurile bugetare aflate la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne având această destinație se suportă cuantumul contribuției personale din contravaloarea medicamentelor, aceasta fiind rațiunea reglementării celor două ipoteze.

Din cuprinsul acestor prevederi nu rezultă că polițiștii (cadre active și pensionari) beneficiază de gratuitate totală și necondiționată în ceea ce privește medicamentele achiziționate, textul indicând doar sursele din care se face plata acestora, și anume din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, respectiv din bugetul Ministerului Afacerilor Interne, însă în toate cazurile în condițiile reglementărilor în vigoare.

Pe cale de consecință, în baza ierarhiei normative, a principiilor de interpretare legală și a cadrului general de reglementare al sistemului de sănătate, se impune concluzia potrivit căreia polițiștii pensionari beneficiază de medicamente gratuite în aceleași condiții cu polițiștii în funcție, conform regimului derogatoriu stabilit prin actele normative speciale aplicabile acestora, gratuitatea fiind limitată la pachetul de servicii de bază și condiționată de îndeplinirea cerințelor prevăzute în contractul-cadru și în normele sale de aplicare.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,