ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1240/2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 10.10.2023 pe rolul Tribunalului Gorj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, în numele membrului de sindicat A., a chemat în judecată pe pârâții Liceul Tehnologic Motru, Școala Gimnazială "B." București și Școala Gimnazială nr. 1 Motru, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtelor la recalcularea indemnizațiilor de concediu de odihnă cuvenite membrului de sindicat pentru anii 2019, 2020, 2021, 2022 și 2023, prin includerea în calcul și a indemnizației de hrană, și la plata către membrul de sindicat a diferențelor dintre indemnizațiile de concediu de odihnă cuvenite și cele efectiv plătite, sume care să fie actualizate în funcție de coeficientul de inflație până la data efectivă a plății, precum și la plata dobânzii legale penalizatoare aferentă acestor drepturi.

Prin sentința nr. 2575/11.12.2023, Tribunalul Gorj – secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că membrul de sindicat reprezentat are domiciliul în București și acesta este criteriul relevant în stabilirea competenței teritoriale, potrivit art. 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii.

Astfel învestit, prin sentința civilă nr. 2816/18.04.2024, Tribunalul București – secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație de Justiție în vederea soluționării acestuia; a dispus, totodată, suspendarea cauzei până la soluționarea incidentului procedural.

În motivarea acestei hotărâri, reținând incidența deciziei nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, a statuat că în cazul acțiunilor introduse de organizațiile sindicale, competența instanței se raportează la sediul acestora, care, în speță, se află în Târgu Jiu, în circumscripția Tribunalului Gorj.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ. și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:

Litigiul are ca obiect soluționarea unui conflict individual de muncă și a fost inițiat de reclamanta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, în numele și pentru membrul său de sindicat A..

În materia litigiilor de muncă, competența teritorială este reglementată de art. 269 alin. (2) din Codul muncii, care în forma în vigoare la data sesizării instanței, 10.10.2023, dispunea că "Cererile referitoare la cauzele prevăzute la alin. (1) se adresează tribunalului în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă ori, după caz, sediul".

Cererea este formulată de reclamantă în temeiul dispozițiilor art. 28 alin. (1) și (2) din Legea nr. 367/2022, care prevăd că "Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres".

Textul de lege evocat a preluat soluția legislativă anterioară a art. 28 din Legea nr. 54/2003, în interpretarea și aplicarea căreia Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursulului în interesul legii a stabilit, prin decizia nr. 1/2013, că,,(...) organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat" și că "instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant".

Cum în speță, procesul a fost inițiat de Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj, în numele și pentru membrul său de sindicat A., iar sediul organizației sindicale este în Târgu Jiu, localitate aflată în raza teritorială a Tribunalului Gorj, această instanță este competentă teritorial să soluționeze cauza, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Așa fiind, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2024.