ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5055/2025

Ședința publică din data de 31 octombrie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Aspecte procesuale relevante

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și formulată la data de 19 aprilie 2024, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, solicitând instanței, în principal, să oblige pârâții la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) pentru indicația GLIOBLASTOM.

Prin sentința civilă nr. 256 din 25 octombrie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei plângerii prealabile și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței de la punctul anterior a formulat recurs reclamanta A., în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu solicitarea de admitere a căii de atac, de casare a hotărârii primei instanțe, iar în rejudecare, să se admită cererea de chemare în judecată.

În esență, în motivare, a arătat că soluția primei instanțe este eronată din perspectiva faptului că a fost parcursă procedura prealabila anterioară sesizării instanței, astfel că acțiunea de față nu este inadmisibilă.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., îndeplinirea de către recurenta-reclamantă A. a obligației de achitare a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte constată că excepția nulității căii de atac pentru netimbrare, invocată din oficiu, este întemeiată, pentru următoarele considerente:

În cauză este incident art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, care prevede " Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești:a)hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;..." și art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., care prevede că la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, respectiv această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin adresa comunicată reclamantei A. la data de 23 ianuarie 2025 s-a adus acesteia la cunoștință obligația de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă căii de atac declarate în dosarul pendinte.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamanta nu a formulat cerere de reexaminare.

Înalta Curte constată că reclamanta A. nu a achitat taxa judiciară de timbru de la momentul primirii adresei prin care i s-a adus la cunoștință obligația stabilită de instanță în sarcina sa și nici până la termenul de judecată fixat pentru soluționarea căii de atac (31 octombrie 2025), deși a avut cunoștință de existența obligației (așa cum rezultă din dovada de comunicare a adresei existente la dosarului).

Potrivit art. 148 alin. (6) C. proc. civ. "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel".

Art. 174 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "Nulitatea este sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă.", iar potrivit art. 176 din același act normative "Nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări în cazul încălcării dispozițiilor legale referitoare la: … 6. alte cerințe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.".

În cazul cererii de chemare în judecată, art. 197 C. proc. civ. prevede că "Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

În mod similar, consecința neachitării taxei judiciare de timbru aferentă unui recurs formulat de partea interesată este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea pentru neîndeplinirea obligației de timbrare a recursului fiind nulitatea acestuia.

Așadar, obligația de plată a taxei judiciare de timbru constituie în cazurile prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013 o condiție aferentă cererilor adresate instanței judecătorești. O astfel de condiție prezintă caracter extrinsec, cauza de nulitate incidentă nefiind condiționată de existența unei vătămări.

Pentru considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrată, cererea de recurs formulată de reclamanta A. împotriva împotriva sentinței civile nr. 256 din 25 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de nulitate, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței nr. 256 din 25 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 31 octombrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.