ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4901/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2023 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale: - în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică glioblastom; - în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei privind aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 152/F-CONT din 13 noiembrie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări; A admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale; A obligat pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) să inițieze din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale cu privire la includerea/neincluderea sau extinderea indicațiilor în ceea ce privește medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pentru indicația terapeutică glioblastom, în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate (aprobată prin H.G. nr. 720/2008), urmând ca ceilalți pârâți să procedeze fiecare întocmai cu atribuțiile ce le revin ca urmare a inițierii procedurii sus-menționate; A respins în rest cererea.

Căile de atac exercitate în cauză 3.1. Împotriva sentinței nr. 152/F-CONT din 13 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurentul-pârât Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și respingerea cererii de chemare în judecată față de acesta. În motivarea recursului, arată că, deși instanța de fond a admis în parte acțiunea, nu a reținut în sarcina sa nicio obligație. Precizează că deși acest demers ar fi circumscris dispozițiilor art. 443-444 C. proc. civ., a formulat recurs pentru a nu fi decăzut din termenul legal de recurs. Susține că a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. cu scopul clarificării opozabilității efectelor dispozitivului sentinței recurate față de Guvernul României. De asemenea, arată că unica autoritate obligată la demararea procedurii de executare a obligației din sentința contestată este A.N.M.D.M.R., care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, are atribuții și competențe privind inițierea procedurii de evaluare a medicamentului propus analizei, din punct de vedere al tehnologiilor medicale în vederea includerii sau neincluderii medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații pe bază de prescripție medicală pentru indicația terapeutică glioblastom. 3.2. Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate, în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei-reclamante, respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a ANMDMR, admiterea acestor excepții, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În motivarea recursului, arată că începând cu data de 3 septembrie 2022, prin O.G. nr. 37/2022 a fost introdus art. 243 1 în Legea nr. 95/2006, prin care se prevede că evaluarea medicamentelor în vederea includerii în Listă poate fi inițiată numai pentru indicațiile care au fost aprobate de către Agenția Europeană a Medicamentului sau Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și care se regăsesc în rezumatul caracteristicilor produsului. Arată că prescripția unui medicament în regim off-label, responsabilitatea și riscurile cad în sarcina medicului prescriptor și a pacientului, iar prețul acestuia este suportat exclusiv de către pacient. Susține că, pentru ca un medicament să poată fi inclus cu o extindere de indicație în Lista medicamentelor compensate, acesta trebuie supus mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale de către deținătorul autorizației de punere pe piață sau reprezentantul legal al acestuia, conform OMS nr. 861/2014. Arată că în ceea ce privește medicamentul din speță, a procedat la evaluarea medicamentului Avastin (DCI Bevacizumabum) pentru indicația glioblastom, sens în care a emis Decizia președintelui ANMDMR nr. 1432/04.11.2022 de neincludere în Lista medicamentelor compensate. Conform Anexei nr. 3 din Ordinul ministrului sănătății nr. 861/2014, deținătorul autorizației de punere pe piață trebuie să depună o cerere la sediul ANMDMR, în atenția structurii de specialitate pentru evaluarea tehnologiilor medicale, care trebuie însoțită de rezumatul caracteristicilor produsului aprobat de ANMDMR sau, după caz, prin procedura centralizată, de către Comisia Europeană, prin Agenția Europeană a Medicamentului (lit. c), or, cerința de la punctul c) nu este îndeplinită, câtă vreme indicația terapeutică nu se află menționată în RCP, ceea ce conduce la lipsa prețului medicamentului și a studiilor clinice. Precizează că medicamentul Avastin (DCI Bevacizumabum) este autorizat ca medicament împotriva cancerului, cu indicație în utilizarea tratamentul adulților în alte tipuri de cancer; că includerea de noi indicații terapeutice în RCP reprezintă o modificare a condițiilor unei autorizații de punere pe piață, iar conform art. 16 din Regulamentul nr. 1234/2008 al Comisiei Europene (CE) din 24 noiembrie 2008, orice cerere de modificare a condițiilor unei autorizații de punere pe piață acordate prin procedură centralizată trebuie efectuată de către deținătorul acestei autorizații și depusă la Agenția Europeană a Medicamentului. De asemenea, arată că referitor la indicația glioblastom, Agenția Europeană a Medicamentului s-a pronunțat în mod expres (adresa x/2014), în sensul de a nu accepta includerea acestui medicament în lista indicațiilor recomandate pentru afecțiunea de care suferă intimatul-reclamant, reținând că eficacitatea Avastin în asociere cu radioterapie și temozolomidă nu a fost demonstrată suficient. Mai arată că, având în vedere emiterea Deciziei președintelui ANMDMR nr. 1432/04.11.2022, de neincludere în Lista de medicamente compensate a medicamentului solicitat, se pune în discuție lipsa de interes actual a cererii, în condițiile în care, prin evaluarea medicamentului Avastin pentru indicația terapeutică glioblastom și emiterea deciziei președintelui ANMDMR, obiectul cererii este îndeplinit, deși la data depunerii cererii, produsul nu fusese evaluat; că a procedat la evaluarea acestui medicament și pentru alte indicații off-label, urmare unor hotărâri judecătorești definitive, sens în care au fost emise: Decizia nr. 1443/20.10.2021, pentru indicația terapeutică "glioblastom", Decizia nr. 1345/30.09.2021, pentru indicația terapeutică "astrocitom anaplazic", Decizia nr. 289/22.03.2021, pentru indicația terapeutică "oligodendrogliom", Decizia nr. 1477/28.10.2021, pentru indicația terapeutică "astrocitom", precum și Decizia nr. 1432/04.11.2022, toate de neincludere în Listă. Invocă conținutul supletiv al normei de la art. 8 din Ordinul 861/2014 și faptul că aplicabilitatea acestui text de lege este condiționată de îndeplinirea unor cerințe imperative și de prezența indicației terapeutice reclamate în rezumatul caracteristicilor produsului, care în speță lipsește. Cum în această etapă lipsește prețul medicamentului și studiile clinice, nu se poate face o evaluare a produsului. În raport cu dispozițiile art. 32 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. și art. 1 alin. (1), art. 4 alin. (5) din Legea nr. 134/2019 privind reorganizarea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, consideră că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, în condițiile în care acestei entități îi sunt instituite în mod limitativ obligații doar în ceea ce privește implementarea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru medicamente, în vederea includerii, extinderii indicațiilor, neincluderii sau excluderii în/din Listă. Sub acest aspect, invocă articolului 168 alin. (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, articolul 4 alin. (3) din Directiva 2001/83 și articolul 1 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, precum și hotărârea Tribunalului de Primă Instanță al Uniunii Europene (Camera a zecea) din data de 23 septembrie 2020, pronunțată în cauza T-549/19 Susține că utilizarea în afara RCP-ului a unui medicament nu poate fi considerată ca fiind "autorizată" și că RCP-ul unui medicament nu poate face decât obiectul unei interpretări stricte. Consideră că în cauză nu poate fi reținut nici pretinsul efect pozitiv al autorității de lucru judecat provizorie asociată unor hotărâri judecătorești pronunțate în cadrul unor cereri de ordonanță președințială.

Apărările formulate în recurs Recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare față de recursul formulat de recurentul-pârât Guvernul României, solicitând admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. De asemenea, precizează că pentru indicația terapeutică "glioblastom" și medicamentul Avastin au mai fost emise și Deciziile Președintelui ANMDM nr. 289/2021, nr. 1345/2021, nr. 1477/2021 și nr. 167/2024, toate vizând neincluderea în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Avastin pentru indicația terapeutică "glioblastom".

Procedura de soluționare a recursurilor În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 12 aprilie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 30 octombrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. În cauză, reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale: obligarea pârâților la includerea în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică glioblastom, iar în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018. Instanța de fond a respins excepțiile invocate de pârâți prin întâmpinări; a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. și a obligat pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) să inițieze din oficiu procedura de evaluare a tehnologiilor medicale cu privire la includerea/neincluderea sau extinderea indicațiilor în ceea ce privește medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pentru indicația glioblastom, în Lista aprobată prin H.G. nr. 720/2008; a respins în rest cererea. Împotriva sentinței instanței de fond au declarat recursuri recurentul-reclamant Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. și recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 și pct. 8 C. proc. civ. Sub un prim aspect, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) a invocat în mod formal motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 C. proc. civ., fără a fi aduse argumente prin care să se susțină că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, sau că, prin soluția pronunțată, instanța de fond ar fi intrat în sfera de competență a unei alte puteri (legislativă sau executivă), pentru ca instanța de recurs să procedeze la analizarea acestora. Astfel, simpla trimitere formală, cu caracter general, la un motiv de casare nu este suficientă pentru a fi analizat de către instanța de recurs, în lipsa unor argumente concrete care să-l susțină. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de către recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, Înalta Curte constată că este fondat. Astfel, recurenta-pârâtă a criticat obligarea sa la inițierea, din oficiu, a procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor sau neincluderea medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pentru indicația glioblastom, în Lista medicamentelor compensate. Înalta Curte constată că potrivit art. 8 din Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac: "Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România poate iniția, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă în următoarele situații: a) DCI-uri corespunzătoare medicamentelor care prezintă modificări în ceea ce privește siguranța; b) DCI-uri corespunzătoare medicamentelor care și-au schimbat statutul la eliberare, de la medicamente eliberate numai pe bază de prescripție medicală la medicamente eliberate fără prescripție medicală; c) DCI-uri noi, altele decât cele pentru care solicitanții au depus cerere; Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) va notifica deținătorii de autorizații de punere pe piață (DAPP) cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de inițierea procedurii de evaluare. ANMDMR va publica lista produselor pentru care s-a inițiat procedura de evaluare din oficiu pe site-ul ANMDMR; d) DCI-uri compensate corespunzătoare medicamentelor cu indicație nouă, altele decât cele pentru care solicitanții au depus cerere; e) DCI-uri deja compensate în ordinea valorică și a numărului de unități de medicamente eliberate și decontate numai pe bază de prescripție medicală la nivelul anului precedent, din bugetul alocat." Astfel, este adevărat că, potrivit art. 8 alin. (1) lit. d) din OMS nr. 861/2014, ANMDMR poate iniția, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă în cazul "DCI-uri compensate corespunzătoare medicamentelor cu indicație nouă, altele decât cele pentru care solicitanții au depus cerere". Însă, textul în discuție nu vizează extinderea indicațiilor terapeutice din oficiu în cazurile în care medicamentul prescris pentru o anumită boală/afecțiune nu este autorizat pentru indicația terapeutică respectivă, deoarece această competență îi revine, potrivit Regulamentului (CE) nr. 726/2004, doar autorității care a autorizat punerea pe piață, în cauză Agenției Europene a Medicamentului. Această concluzie se desprinde din modalitatea de reglementare a procedurii de evaluare a tehnologiilor medicale, art. 1 lit. l) din Anexa nr. 1 la OMS nr. 861/2014 definind fără echivoc extinderea indicației ca fiind "evaluarea unei noi patologii/boli pentru medicamentul cu o DCI compensată pentru care acesta a demonstrat eficacitate și siguranță și care este inclusă în RCP revizuit de Agenția Europeană a Medicamentului sau ANMDMR". Definiția menționată se corelează și cu cerințele și documentele pe care recurenta-pârâtă ANMDMR le verifică în cadrul procedurii de evaluare: potrivit pct. 2 lit. c) din Anexa nr. 3 din OMS nr. 861/2014 medicamentul supus evaluării trebuie să cuprindă în rezumatul caracteristicilor produsului (RCP), aprobat de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România sau, după caz, prin procedura centralizată, de către Comisia Europeană, prin Agenția Europeană a Medicamentului, indicația terapeutică pentru care se solicită extinderea. Chiar dacă, așa cum rezultă din textul art. 8 din OMS nr. 861/2014, recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale poate iniția, din oficiu, procedura de evaluare, printre altele în ipoteza evidențiată la lit. d) a textului citat, aceasta nu înseamnă că procedura respectivă se poate efectua în orice moment, în mod obligatoriu, ci exclusiv în condițiile prevăzute în mod expres de lege, iar în urma parcurgerii etapelor procesului de evaluare a tehnologiilor medicale pentru fiecare medicament în parte privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Listă, va emite decizii în aplicarea art. 6 alin. (3) din OMS nr. 861/2014. Pe de altă parte, inițierea procedurii prevăzute de art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 nu garantează și rezultatul extinderii indicației terapeutice a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin), pentru indicația glioblastom. În referire la evaluarea medicamentului din speță, Înalta Curte constată că împrejurarea că intimatului-reclamant i-a fost prescris și administrat medicamentul Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația glioblastom, nu poate conduce la soluția primei instanțe, întrucât utilizarea acestui medicament pentru indicația de care suferă intimatul-reclamant se face off-label, în afara indicațiilor aprobate la nivel național de ANMDM și la nivel European de Agenția Europeană a Medicamentului. Dincolo de aceste aspecte, Înalta Curte constată că medicamentul Bevacizumabum (denumire comercială Avastin) a mai fost evaluat de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România pentru indicația terapeutică glioblastom, respectiv cea de care suferă intimatul-reclamant, sau alte afecțiuni similare, recurenta-pârâtă ANMDMR procedând la examinarea documentației aferente, prin structura de specialitate din cadrul său, respectiv prin Direcția evaluare tehnologii medicale, fiind întocmit Raportul de evaluare și fiind emisă Decizia Președintelui ANMDMR nr. 1432 din 4 noiembrie 2022, prin care s-a decis neincluderea produsului în Listă pentru indicația terapeutică glioblastom ca urmare a atribuirii unui număr de 10 puncte. De asemenea, pentru același medicament și aceeași afecțiune au mai fost emise și Deciziile nr. 167/13.02.2024 și nr. 1443/20.10.2021, prin care s-a decis neincluderea medicamentului Bevacizumabum (denumire comercială Avastin) în Lista medicamentelor compensate pentru indicația terapeutică glioblastom. Astfel, se constată că au fost întocmite rapoarte de evaluare a tehnologiilor medicale privind DCI Bevacizumabum pentru indicația terapeutică off-label glioblastom, fiind emise decizii de neincludere în listă în acest sens, chiar în executarea unor hotărâri judecătorești pronunțate în alte cauze, așa încât nu se poate susține că recurenta-pârâtă în cauză nu și-ar fi îndeplinit obligația efectuării procedurii de evaluare, atât timp cât aceasta a vizat aceeași solicitare referitoare la indicația terapeutică glioblastom. Fără a nega natura gravă și complexă a bolii de care suferă intimatul-reclamant (glioblastom), Înalta Curtea apreciază că ocrotirea dreptului acesteia la viață nu poate fi realizat în afara unui cadru legal, care poate impune și limitări rezonabile ale exercițiului acelor drepturi care indirect asigură realizarea dreptului la viață. Decontarea integrală sau parțială numai a acelor medicamente care sunt autorizate, numai pentru diagnostice care sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului în urma unor studii clinice și care sunt prescrise în cadrul unor protocoale aprobate, reprezintă o astfel de limitare prevăzută de lege, care urmărește un scop legitim (protejarea sistemului național de sănătate), și care nu apare nici disproporționată în raport de scopul urmărit. Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că va admite recursul, va casa sentința recurată și va rejudeca prezenta caută, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate. Având în vedere soluția de respingere a acțiunii reclamantului, ca urmare a admiterii recursului ANMDM, Înalta Curte constată că nu se mai impune analizarea recursului recurentului-pârât Guvernul României, subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Guvernul României și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 152/F-CONT din 13 noiembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; va casa în parte sentința recurată și, rejudecând: va respinge în tot cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată. De asemenea, va menține hotărârea cu privire la soluțiile asupra excepțiilor.