ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4388/2024

Ședința publică din data de 9 octombrie 2024

asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, 4 iunie 2024, sub nr. x/2024, contestatorul a solicitat anularea deciziei nr. 2684 din 18 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, întrucât în mod nelegal a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de A. împotriva încheierii pronunțate la 9 septembrie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Astfel, a susținut că, decizia nr. 2684 din 18 mai 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2023, împotriva căreia a formulat prezenta contestație în anulare este nelegală având în vedere că a achitat taxa judiciară de timbru în data de 26 septembrie 2022.

În drept nu au fost invocate dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2, art. 504 alin. (2) și art. 506 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a precizat prin notele de puse la dosar.

Prin decizia nr. 2684 din 18 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2022

a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de A. împotriva încheierii pronunțate la 9 septembrie 2022 de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Intimata nu a formulat întâmpinare, conform art. 508 alin. (2) C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia contestată, prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Astfel, se constată că, prin prezenta cale extraordinară de atac, contestatorul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2684 din 18 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, invocând, drept temei de drept al contestației, dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

În sensul acestor dispoziții legale, care constituie temeiul de drept al cererii pendinte, noțiunea de eroare materială reprezintă o greșeală de ordin procedural de o asemenea gravitate încât a avut drept consecință pronunțarea unei soluții eronate, rezultată din confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care determină soluția respectivă.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, iar în contextul acesteia, întrucât este vorba de un text de excepție, noțiunea de eroare materială nu trebuie interpretată extensiv, astfel că, pe această cale, nu pot fi valorificate greșeli de judecată, precum cele relative la modalitatea de interpretare a dispozițiilor legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

La termenul din data de 9 octombrie 2024, Înalta Curte, a reținut cauza în pronunțare asupra excepției tardivității contestației în anulare.

Analizând excepția tardivității contestației în anulare, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Dispozițiile art. 506 alin. (1) C. proc. civ. prevăd:

"Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă ".

Din interpretarea literală și gramaticală a prevederilor legale redate reiese că în ipoteza în care hotărârea a fost comunicată părții, termenul pentru exercitarea contestației în anulare este de 15 zile care începe să curgă de la comunicarea hotărârii.

În cauza de față, se constată că potrivit înscrisurilor atașate la dosarul nr. x/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ civilă, decizia civilă nr. 2684 din 18. 05.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care face obiectul prezentei căi de atac, a fost comunicată contestatorului la data de 11.07.2023, moment de la care, în aplicarea prevederilor anterior arătate începe să curgă termenul de 15 zile pentru exercitarea contestației în anulare.

Conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.:

"Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează: (...) 2. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește;"

În aplicarea dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., termenul pentru declararea contestației în anulare s-a împlinit la data de 29.07.2023.

Or, contestatorul a promovat această cale extraordinară de atac împotriva deciziei contestate la data de 4.06.2024 (așa cum rezultă din ștampila aplicată pe cerere odată cu înregistrarea acesteia la instanță).

Așadar, în speță, contestația în anulare a fost formulată peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ., calculat potrivit art. 181 C. proc. civ.

Termenul de un an prevăzut de art. 506 C. proc. civ. este un termen limită obiectiv, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii și nu dă posibilitatea părților să opteze în a formula contestația în anulare în 15 zile de la comunicare sau într-un an de la data rămânerii definitive, fiind un termen aplicabil în situația în care nu s-a efectuat actul procedural al comunicării hotărârii atacate, contrar celor susținute de către contestatoare.

Potrivit art. 185 C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestația în anulare declarată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2684 din 18 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității invocată din oficiu.

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 2684 din 18 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardivă.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 9 octombrie 2024.