ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4111/2025
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4111/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 23 septembrie 2025
Asupra conflictului negativ de competență;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Obiectul acțiunii deduse judecății
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtele Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul M.A.I. și Casa De Pensii Sectorială A Ministerului Afacerilor Interne solicitând instanței să se dispună:
Obligarea pârâtei de rang I - Direcția Generală Management Resurse Umane - să procedeze la emiterea unei situații a soldelor/salariilor care să reflecte modificarea bazei de calcul a pensiei reclamantului determinată de aplicarea Ordinului Procurorului Șef al Direcției Naționale Anticorupție nr. 272/18.06.2020. Situația soldelor/salariilor trebuie să fie emisă de această pârâtă în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea 223/2015 și art. 17 lit. f) din Anexa la OMAI 30/2016 privind Metodologia de întocmire a dosarului dc pensionare, astfel încât să poată determina din punct de vedere al condițiilor dc formă revizuirea pensiei, în conformitate cu prevederile art. 65 din Legea nr. 223/2015.
Pe baza situației soldelor/salariilor emisă de pârâta de rang I, obligarea pârâtei de rang II - Casa de Pensii Sectorială a MAI - să procedeze la revizuirea deciziei de pensie anticipată parțială nr. x/19.07.2018 în aplicarea prevederilor art. 65 din Legea nr. 223/2015. Revizuirea pensiei dc serviciu a reclamantului va opera conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Legea nr. 223/2015, cu acordarea retroactivă a pensiei recalculate pe durata termenului general de prescripție de 3 ani, calculat de la data constatării diferențelor. începutul termenului dc prescripție coincide cu data la care reclamantul a luat cunoștință dispozițiile Ordinului Procurorului Șef al DNA nr. 272/18.06.2020, respectiv 22.07.2020.
Plata de către pârâte a cheltuielilor de judecată generate de prezentul litigiu, conform prevederilor art. 451 și următoarele C. proc. civ.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
Prin sentința civilă nr. 1005 din data de 18 septembrie 2024, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova, secția I civilă, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Prahova, secția I civilă a reținut raportat la modul de formulare al capătului ultim de cerere, care are în vedere soluționarea prioritară a capătului de cerere privind "emiterea Anexei 1B și a fișei de pensie", competența de soluționarea a cererii de chemare în judecată nu poate să revină exclusiv instanței specializate în litigii de muncă, urmând a se face aplicarea dispozițiilor art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., în cauză reclamantul pretinzând că baza de calcul reținută în Decizia de pensionare nr. x/19.07.2018 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. nu a fost determinată cu luarea în calcul a efectelor produse de Ordinele Procurorului Șef al DNA nr. 578/2018, respectiv 272/2020, aspect care se deduce din modalitatea în care a învestit instanța de judecată cu un capăt de cerere principal vizând emiterea unor situații a soldelor/salariilor care să reflecte modificarea bazei de calcul determinată de aplicarea acestor ordine.
Totodată, apreciind că pârâta Direcția Generală Management Resurse Umane reprezintă o autoritate publică centrală conform art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Prahova și a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Ploiești,
Prin sentința nr. 149 din 30 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, secția I civilă, a constatat ivit conflictul de competență materială și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului negativ de competență.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită, în esență, revizuirea deciziei de pensie x din 19.07.2018 conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, pe baza înscrisurilor de care se prevalează și a dispozițiilor legale incidente, capetele de cerere formulate nefiind de competența instanței de contencios administrativ, prin raportare la prevederile din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.
Conform cererii de chemare în judecată și înscrisurilor anexate, reclamantul este cadru militar în rezervă, beneficiar al unei pensii militare de stat anticipată parțial.
Acțiunea de față vizează revizuirea deciziei de pensie x din 19.07.2018 conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 a reclamantului și plata drepturilor reprezentând diferențele rezultate ca urmare a pensiei revizuite si pensia efectiv încasată în perioada solicitată.
Instanțele aflate în conflict s-au considerat necompetente să soluționeze litigiul din punct de vedere material, în raport cu obiectul cauzei, apreciind diferit asupra naturii juridice a litigiului, respectiv litigiu în contencios administrativ sau litigiu de asigurări sociale.
Înalta Curte reține că, în cauză, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, litigiul ce formează obiectul prezentului dosar fiind unul de asigurări sociale.
Potrivit art. 382 lit. h) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, personalului militar nu li se aplică prevederile privind funcționarii publici. Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici sunt singurele care intră în competența de soluționare a instanțelor de contencios administrativ iar în cazul tututor celorlalte raporturi de serviciu se aplică regula de drept comun, respectiv aceea a competenței specializate a instanțelor de dreptul muncii.
De asemenea, Înalta Curte constată că reclamantul nu solicită, prin cererea sa, anularea sau obligarea pârâților la emiterea unui act administrativ, fișa de pensie a reclamantului nefăcând parte din această categorie de acte.
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Națională Anticorupție, în favoarea Tribunalului Prahova, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamantul A. și pârâții Direcția Generală Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Direcția Națională Anticorupție în favoarea Tribunalului Prahova, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.