ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3711/2025

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Pitești la data de 18.02.2025, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții: Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, solicitând obligarea pârâților la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a combinației de medicamente TUCATINIM (denumire comercială TUKYSA) și TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN) până la soluționarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal. Prealabil, reclamantul arată că s-a adresat cu o cerere pârâților, solicitând includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente TUCATINIB (denumire comercială TUKYSA) și TRASTUZUMAB (denumire comercială HERCEPTIN) pentru indicația terapeutică NEOPLASM COLON SIGMOID; în subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe sile-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 54/F-CONT din 26 februarie 2025, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de toți pârâții, excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Sănătății și Guvernul României, precum și excepția lipsei capacității civile, invocată prin întâmpinare de Guvernul României, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și a obligat pârâții să asigure reclamantului combinația de medicamente Tucatinib (denumire comercială Tuksya) și Trastuzumab (denumire comercială Herceptin) pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), până la soluționarea dosarului nr. x/2025

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale au declarat recurs, invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.: "când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității", art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.: "când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" și art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material".

Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate motivul de casare de ordine publică prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., referitor la lipsa capacității de folosință a intimatului-reclamant, Înalta Curte constată că acesta este fondat, pentru considerentele în continuare arătate: Potrivit dispozițiilor art. 29 din C. proc. civ. "acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces". Totodată, conform dispozițiilor art. 32 C. proc. civ. "Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia: a) are capacitate procesuală în condițiile legii (...)." Așadar, una dintre condițiile exercitării acțiunii civile este capacitatea procesuală, alături de condițiile privind calitatea procesuală, formularea unei pretenții și justificarea unui interes. Capacitatea procesuală de folosință, care este determinată de însăși capacitatea civilă de folosință, este aptitudinea generală și abstractă a persoanei juridice/fizice de a avea drepturi și obligații de natură procesuală civilă, reprezentând astfel o reflectare în plan procesual a capacității civile de exercițiu. Din analiza actelor de la dosar, Înalta Curte constată că, la data de 6 mai 2025 a intervenit decesul intimatului-reclamant. Excepția lipsei capacității de folosință sau de exercițiu este o excepție absolută și peremptorie ce poate fi invocată de către orice parte și de instanță din oficiu în orice stadiu al soluționării pricinii. Prin urmare, reținând că la data judecării recursului, intimatul-reclamant era decedat, Înalta Curte constată că, în raport de dispozițiile art. 56 alin. (1) și (3) din C. proc. civ., acesta nu mai are capacitate procesuală de folosință, nemaiputând fi subiect de drepturi și obligații și, în consecință, subiect al raportului de drept dedus judecății.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va respinge acțiunea, ca fiind formulată de o persoană rămasă fără capacitate procesuală de folosință.