ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3668/2025

Ședința publică din data de 25 iunie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21 august 2024, pe rolul Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, a solicitat:

(i) în principal, obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Bevacizumab (denumire comercială Avastin) pentru indicația terapeutică glioblastom;

(ii) în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea ordinului privind constituirea comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro. la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 258 din 12 septembrie 2024, Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins în rest excepțiile ca nefondate; a respins acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Guvernul României și Ministerul Sănătății, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 258 din 12 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.

Intimații-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, intimații-pârâți Guvernul României și Ministerul Sănătății invocând și excepția nulității recursului pentru nemotivare; totodată, intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a reiterat excepțiile invocate în fond.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru nemotivare, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 din C. proc. civ. "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: ... d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat . . . . . . . . . .(3) Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), ..., sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că "Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, ...".

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, ...", iar potrivit art. 489 alin. (2) din același Cod "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Examinând recursul declarat în cauză prin raportare la aceste dispoziții legale, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde critici care să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă se limitează la a relua parte din conținutul cererii de chemare în judecată (mai exact, sunt redate argumentele din acțiune aflate la dosar fond, fiind omise doar patru paragrafe din fila x verso, toate paragrafele din fila x față și primele 3 paragrafe din fila x verso), fără nicio referire concretă la considerentele sentinței recurate și fără a indica punctual și a motiva cu privire la normele de drept material pretins greșit interpretate și aplicate de prima instanță (raportat la cazul de casare pe care s-a întemeiat recursul). În esență, recursul se prezintă sub o formă prescurtată a acțiunii, necuprinzând nicio critică de nelegalitate concretă, efectivă, la adresa sentinței recurate.

Înalta Curte reține că legiuitorul a înțeles să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport de dispozițiile legale incidente, ceea ce presupune obligația titularului căii de atac de a expune motivele de nelegalitate pe care se fundamentează calea de atac, iar aceste motive trebuie să se raporteze efectiv la considerentele și soluția din sentința recurată.

Or, în speță, recurenta-reclamantă a invocat, generic și nemotivat, pretinsa interpretare și/sau aplicare greșită a normelor de drept material incidente cauzei, reluând motivele de fapt și de drept din cererea introductivă, omițând în totalitate considerentele pe care instanța de fond și-a întemeiat soluția de respingere a acțiunii, împrejurare care nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită cerința motivării recursului.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici efective cu privire la sentința recurată, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimații-pârâți Guvernul României și Ministerul Sănătății, și va constata nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului pentru nemotivare.

Constată nul recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 258 din 12 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.