Decizia nr. 3355/2025 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale, la data de 29.04.2025, sub nr. x/2025, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Curtea Constituțională a României, solicitând anularea Hotărârii CCR nr. 32/06.12.2024.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 125 din data de 30.04.2025, instanța de fond a dispus: Admite excepția necompetenței generale, invocată din oficiu. Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Curtea Constituțională, ca nefiind de competența instanțelor judecătorești.

Cererea de recurs Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs A., care, fără să precizeze motivele de casare pe care își întemeiază cererea de recurs solicitat: 1. Anularea Decretului nr. 1670 din data 23.12.2024. publicat în Monitorul Oficial partea l. nr. 1307 din 23.12.2024 prin care a fost desemnat în temeiul art. 85 alin. (1), art. 100 alin. (1) și art. Constituția României domnul B. în calitate de Prim-ministru al României, urmând să se dispună judecarea cu precădere și celeritate a cauzei; 2. Anularea Hotărârii de Guvern nr. 4 din 16 ianuarie 2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 37 din 16 ianuarie 2025; 3. Anularea Hotărârii de Guvern 17 din 28 ianuarie 2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui României din anul 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 72 din 29.01.2025;

Anularea Hotărârii de Guvern nr. 68 din 20 februarie 2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna orqanizare si desfăturare a alegerilor pentru Presedintele României din anul 2025 publicată în Monitorul Oficial nr. 157 din 21 februarie 2025.

Anularea Hotărârii de Guvern nr. 79 din 20 februarie 2025 privind stabilirea bugetului si a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfăsurării în bune condiții a alegerilor pentru Presedintele României din anul 2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 159 din 21 februarie 2025:

Reluarea si organizarea turului 2 al alegerilor pentru Președintele României declanșate în anul 2024 astfel cum au început să se desfășoare la data de 6 decembrie 2924 în afara teritoriului României. Solicită totodată suspendarea executării actelor administrative contestate. În motivarea recursului, recurentul reclamant a reluat toate susținerile formulate în fața primei instanțe. 4. Apărările intimatei Intimații-pârâti nu au formulat întâmpinare. II. Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., invocată de reprezentanta Ministerului Public, Înalta Curte constată că excepția este fondată pentru considerentele ce vor urma. Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488". Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate. În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate. În cauză, prin sentința recurată, cererea reclamantului a fost respinsă, ca nefiind de competența instanțelor judecătorești. Or, prin memoriul de recurs, fără a se raporta la considerentele instanței de fond privind excepția necompetenței generale, recurentul susține, în mod generic, că hotărârea atacată este netemeinică, nelegală, fără a aduce argumente de natură să contureze o nelegalitate săvârșită de instanța de fond care să poată fi încadrată în vreunul din motivele expres reglementate de art. 488 C. proc. civ. Întrucât recurentul nu a indicat, în concret, în ce ar consta nelegalitatea hotărârii atacate, iar susținerile de ordin general și aprecierile de ordin personal din memoriul de recurs nu pot fi analizate în cadrul controlului de legalitate, aspectele învederate prin cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 C. proc. civ., calea extraordinară de atac fiind, astfel, lovită de nulitate, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) din cod. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de reprezentanta Ministerului Public și va constat nul recursul declarat de recurentul-reclamant A..