ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2008/2024

Ședința publică din data de 9 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/2023 la data de 24.02.2023, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția de Migrație - Biroul pentru Imigrări Caraș - Severin, a formulat contestație împotriva refuzului pârâtei IGI Caras Severin NR. 4770182/BICS/BED din 10.02.2023 (comunicat reclamantei la data de 15.02.2023) privind eliberarea avizului de angajare solicitat de către societatea reclamantă pentru dl B., cetățean al statului NEPAL, solicitând să se dispună anularea actului emis de către pârâtă și obligarea pârâtei de a emite un nou act privind soluționarea favorabilă a cererii de acordare a avizului de angajare pentru cetățeanul străin, raportat la înscrisurile în probațiune depuse la dosarul cauzei de către reclamantă.

Prin sentința civilă nr. 340 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv pronunțarea hotărârii cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Criticile recurentei se structurează pe mai multe paliere, fiecare vizând modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente.

Prima critică privește interpretarea instanței de fond cu privire la îndeplinirea condițiilor generale și speciale pentru eliberarea avizului de angajare reglementate de O.G. nr. 25/2014. Recurenta arată că noul angajator, S.C. A. S.R.L., nu a prezentat acordul scris din partea angajatorului anterior, respectiv C., societate la care cetățeanul străin B. figura cu aviz de muncă nr. x/06.12.2021 și contract individual de muncă nr. x/11.04.2022, activ la momentul formulării cererii. În lipsa acestui acord sau a deciziei de încetare a contractului individual de muncă, condițiile prevăzute de art. 17 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 25/2014 nu erau îndeplinite, iar instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale.

A doua critică se referă la dispozițiile art. 28 alin. (3) din O.G. nr. 25/2014, potrivit cărora neîndeplinirea condițiilor prevăzute de ordonanță constituie motive de refuz al avizului de angajare. Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin susține că refuzul emis a fost temeinic și legal, întrucât reclamanta nu a depus documentele obligatorii, iar instanța de fond a ignorat aceste prevederi.

A treia critică privește procedura de depunere a documentației pe portalul electronic al Inspectoratului General pentru Imigrări. Recurenta arată că încărcarea documentelor online are doar rolul de verificare preliminară și programare, fără a constitui depunerea efectivă a cererii în sens administrativ. Înregistrarea cererii se realizează exclusiv la ghișeul instituției, odată cu prezentarea documentelor originale. Instanța de fond a acordat valoare juridică unei operațiuni tehnico-materiale care nu produce efecte juridice, pronunțând astfel o hotărâre cu aplicarea greșită a normelor de procedură administrativă.

Ultima critică se referă la situația de fapt a cetățeanului străin B.. Recurenta arată că acesta a solicitat la data de 12.06.2023 prelungirea dreptului de ședere în scop de angajare la același angajator C., contractul său de muncă nefiind încetat niciodată. Această împrejurare contrazice susținerile reclamantei și concluziile instanței de fond, care a apreciat că raporturile de muncă ar fi încetat din vina angajatorului anterior. În realitate, contractul era activ, iar străinul figura în continuare ca angajat al C., aspect ce exclude posibilitatea legală de emitere a unui nou aviz de angajare pentru un alt angajator.

Pentru toate aceste motive, Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin susține că sentința recurată a fost pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 340/08.06.2023 și, după rejudecarea cauzei, respingerea acțiunii formulate de A. S.R.L. ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea formulată, intimata - reclamantă A. S.R.L a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este fondat, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin cererea depusă online la data de 18.11.2022 și înregistrată de pârât sub nr. 609894, reclamanta A. S.R.L. a solicitat eliberarea avizului de angajare pentru cetățeanul străin B., cetățean al statului NEPAL.

Prin actul nr. x/BICS/BED din 10.02.2023 emis de Biroul de Imigrări Caraș-Severin, pârâtul i-a comunicat că cererea a fost soluționată nefavorabil, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 17 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 25/2014, respectiv nu a prezentat acordul scris din partea angajatorului anterior sau a decizia de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior.

Nemulțumită de răspunsul primit, reclamanta s-a adresat instanței în temeiul art. 28 alin. (5) din O.G. nr. 25/2014 potrivit căruia "(5)Refuzul eliberării avizului de angajare/detașare poate fi contestat la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea teritorială care a dispus această măsură, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare", solicitând anularea adresei și obligarea pârâtului la emiterea avizului de angajare pentru cetățeanul nepalez.

Soluția primei instanțe nu este împărtășită și de instanța de control judiciar, care apreciază că judecătorul fondului a interpretat greșit dispozițiile art. 17 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 25/2014.

Învestită cu soluționarea cererii de recurs prin care se invocă incidența dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța, deși a recurs la textele de lege aplicabile speței, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit.

În cauza de față acest motiv este incident, reținând că interpretarea pe care prima instanță a dat-o dispozițiilor art. 17 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 25/2015 este greșită.

Constată astfel că dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 25/2015, prevăd următoarele:

"ART. 17

1) Străinul încadrat în muncă în baza avizului de angajare, cu excepția celui pentru lucrători sezonieri, poate ocupa un nou loc de muncă, la același angajator sau la alt angajator, oricând pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a UE.

(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), străinul este încadrat în noul loc de muncă în baza unui nou aviz de angajare obținut de angajator în condițiile prezentei ordonanțe.

(3) Noul aviz de angajare se eliberează aceluiași angajator fără îndeplinirea condițiilor generale prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. b), e) și f) și, după caz, fără îndeplinirea condițiilor speciale prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) sau la art. 9 alin. (2) lit. a).

(4) Noul aviz de angajare se eliberează unui alt angajator cu îndeplinirea condițiilor generale prevăzute la art. 4 și, după caz, cu îndeplinirea condițiilor speciale prevăzute la art. 7 sau 9.

(5) În situațiile prevăzute la alin. (1), cu condiția să nu fi trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior, ocuparea unui nou loc de muncă la un alt angajator se poate realiza doar în baza acordului scris al angajatorului anterior, document care este depus de noul angajator la Inspectoratul General pentru Imigrări.

(6) Prevederile alin. (5) nu se aplică în cazul în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din inițiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părților ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

Conform acestor prevederi legale, străinul încadrat în muncă în baza avizului de angajare poate ocupa un nou loc de muncă la alt angajator oricând pe perioada de valabilitate a permisului unic ori a Cărții albastre a UE, cu condiția să nu fi trecut mai mult de un an de la momentul înregistrării contractului individual de muncă încheiat cu angajatorul anterior, doar în baza acordului scris al angajatorului anterior, document care nu a fost depus de noul angajator la Inspectoratul General pentru Imigrări. Acordul scris al angajatorului anterior nu este necesar în cazul în care încetarea contractului individual de muncă a intervenit din inițiativa angajatorului anterior sau ca urmare a acordului părților ori prin demisia străinului dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă.

Analizând actele și lucrările dosarului Înalta Curte constată că reclamanta S.C. A. S.R.L., în calitate de nou angajator, nu a prezentat acordul scris din partea angajatorului anterior și nici decizia de încetare a contractului de muncă din care să rezulte motivele încetării.

În ceea ce privește "angajatorul anterior" care a obținut un aviz de muncă, acesta a fost C., în speță, cetățeanul străin figurează cu avizul de angajare în muncă nr. x/06.12.2021 și contractul de muncă nr. x/11.04.2022, reclamanta nedepunând o decizie de încetare a acestuia, ori acordul părților sau demisia străinului " dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare", pentru ca acordul prevăzut la alin. (5) al articolului 17 să nu mai fie necesar.

Or, în legătură cu acest angajator, reclamanta susține că străinul a încetat raporturile de muncă inițiale din vina angajatorului, care l-a exploatat acesta fiind preluat de o asociație umanitară care îi oferă suport până la găsirea unui nou loc de muncă.

Însă acest aspect nu poate fi valorificat față de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 25/2015 anterior citate.

Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cetățeanul străin B. a solicitat ulterior, la data de 12.06.2023, prelungirea dreptului de ședere în scop de angajare la același angajator C., contractul său de muncă nefiind încetat. Această împrejurare contrazice susținerile reclamantei și concluziile instanței de fond, care a apreciat că raporturile de muncă ar fi încetat din vina angajatorului anterior. În realitate, contractul era activ, iar străinul figura în continuare ca angajat al C., aspect ce exclude posibilitatea legală de emitere a unui nou aviz de angajare pentru un alt angajator.

Față de aceste considerente, Înalta Curte, reținând ca fiind fondată critica recurentului privind neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 17 alin. (5) și (6) din O.G. nr. 25/2014, constată că acesta în mod legal a refuzat emiterea avizului de angajare solicitat de intimata-reclamantă, astfel că sentința instanței de fond, prin care s-a admis cererea reclamantei a fost pronunțată cu greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor anterior menționate, fiind necesară reformarea acesteia de către instanța de control judiciar.

Pe cale de consecință, constatând incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în conformitate cu dispozițiile art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul promovat de pârâtul Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, va casa sentința civilă recurată și rejudecând, va respinge acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General Pentru Imigrări - Direcția Migrație - Biroul Pentru Imigrări Caraș-Severin, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin împotriva sentinței civile nr. 340 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și rejudecând cauza:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Biroul pentru Imigrări Caraș-Severin, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.