ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1633/2025

Ședința publică din data de 12 noiembrie 2025

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 16 iunie 2015 pe rolul Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă, sub nr. x/2015, reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj a chemat în judecată pe pârâta A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâta la plata sumei de 1.563.023,96, ce reprezintă contravaloarea masei lemnoase exploatate de pe suprafața de 1084,60 ha, teren cu vegetație forestieră, sumă actualizată la data plății din momentul promovării cererii, cu cheltuieli de judecată.

La 18 noiembrie 2015, B. a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul pârâtei, cu privire la care instanța i-a pus în vedere să precizeze motivele de fapt și de drept.

La 19 aprilie 2016, A. a depus la dosar note scrise, prin care a invocat existența unui abuz de drept din partea RNP "C." și buna sa credință, prezumată potrivit principiului "bona fides praesumitur", în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, privind suprafața de 1084,6 ha, teren cu vegetație forestieră. A invocat și excepția prescripției dreptului material la acțiune. S-a solicitat și atașarea dosarului nr. x/2011 al Judecătoriei Tg-Jiu.

Prin încheierea de ședință din 20 aprilie 2016, tribunalul a pus în vedere, între altele, reprezentantului reclamantei să precizeze toate aspectele invocate de către apărătorul pârâtei, în ceea ce privește explicitarea temeiurilor de drept invocate. Instanța a dispus, totodată, atașarea dosarului nr. x/2011 S-a mai dispus introducerea și citarea a lui B., în calitate de intervenient.

Prin notele scrise depuse la 19 septembrie 2016, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și a reiterat excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Prin încheierea de ședință nr. 78 din 23 sepetmbrie 2016, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins excepția tardivității formulării excepțiilor inadmisibilității și prescripției dreptului la acțiune, formulată de către reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj; a respins excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâta A.; a respins excepția prescripției acțiunii invocată de către pârâta A.; a constatat că nu există abuz de drept.

Prin încheierea din 7 septembrie 2017 a fost respinsă cererea de intervenție forțată a D., iar prin încheierea din 11 noiembrie 2017 a fost admisă în principiu cererea de intervenție accesorie în interesul pârâtei, formulată de B..

La termenul de la 18 octombrie 2023, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.

Prin sentința nr. 159/2023 din 8 noiembrie 2023, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, a respins acțiunea formulată de reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj, ca neîntemeiată, a respins cererea de intervenție accesorie formulată de B., ca neîntemeiată, și a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 3.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj și E. au declarat apel împotriva sentinței nr. 159/2023 din 8 noiembrie 2023 a Tribunalului Gorj.

La termenul de la 23 aprilie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă, față de cele precizate de autoarea căii de atac, constată că E. nu este parte în dosar.

Prin decizia nr. 377/2024 din 28 iunie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat și a obligat reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj, solicitând instanței să caseze decizia atacată și să trimită cauza instanței de apel spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autoarea căii de atac arată instanța de apel a încălcat/aplicat greșit normele de drept material, iar decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii. Susține că în mod nelegal curtea de apel a apreciat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale în sensul că nu a reținut că, deși intimata-pârâtă a exploatat suprafața de 1084,60 ha teren cu vegetație forestieră cu respectarea regimului silvic, aceasta era obligată să restituie contravaloarea acesteia, precum și folosința bunului, ca urmare a constatării nulității absolute actului de proprietate. Recurenta mai arată că în mod nelegal instanța de apel nu a analizat incidența în cauză a prevederilor art. 30 alin. (1) C. proc. civ., art. 549, art. 550, art. 554, art. 566, art. 868, art. 870 C. civ. și art. 3 și art. 19 Cod silvic pe motiv că nu au fost invocate pe parcursul judecății. Consideră că instanța și-a încălcat obligația prevăzută de art. 22 C. proc. civ. privind rolul activ al judecătorului și precizează că indicase aceste texte în motivele de apel.

Recurenta-reclamantă arată că decizia nu respectă exigențele art. 425 C. proc. civ. deoarece este insuficient motivată, iar fondul cauzei nu a fost cercetat.

Recurenta-reclamantă a indicat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Pe baza cererii de recurs, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat, prin care s-a reținut că recursul este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 5 martie 2025 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Intimata-pârâtă a depus punct de vedere cu privire la raport.

Prin încheierea din 4 iunie 2025 a fost admis în principiu recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj împotriva deciziei nr. 377/2024 din 28 iunie 2024 și s-a stabilit termen de judecată la 12 noiembrie 2025.

Examinând decizia atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Criticile prin care se invocă nerespectarea art. 22 C. proc. civ. în sensul încălcării rolului activ prin neanalizarea incidenței art. 30 alin. (1) C. proc. civ., art. 549, art. 550, art. 554, art. 566, art. 868, art. 870 C. civ. și art. 3 și art. 19 Cod silvic pot fi subsumate pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Conform acestui text de lege, casarea unei hotărâri se poate cere atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte va înlătura criticile privind încălcarea art. 22 C. proc. civ. întrucât curtea de apel a pronunțat o hotărâre legală, în limitele în care a fost învestită și manifestând rol activ în aflarea adevărului.

Prin încheierea din 23 aprilie 2024, instanța de apel a pus în vedere reclamantei să precizeze care este instituția juridică aplicabilă cererii de chemare în judecată, față de faptul că în acțiune, reclamanta indicase art. 1254 și art. 1639 C. civ. din materia nulității și restituirii prestațiilor, iar pe parcursul procesului a solicitat beneficiul nerealizat și ulterior a afirmat că este proprietarul terenului și beneficiarul fructelor și productelor terenului.

Reclamanta a depus note scrise prin care a răspuns solicitării instanței în sensul că a indicat dispozițiile art. 549, art. 550, art. 554, art. 566, art. 868, art. 870 C. civ. și art. 3 și art. 19 Cod silvic.

De altfel, chestiunea stabilirii obiectului și cauzei cererii de chemare în judecată a mai fost pusă în discuție și în fața tribunalului care a reținut, potrivit considerentelor încheierii nr. 78 din 23 septembrie 2016, că a fost învestit cu soluționarea unei acțiuni în pretenții, iar reclamanta nu a atacat această statuare a instanței de fond.

Se observă, astfel, că instanța de apel a stăruit pentru a stabili cu claritate asupra căror aspecte i-a cerut reclamanta să se pronunțe, însă autoarea demersului judiciar a indicat, pentru prima oară în apel, dispoziții legale care conturează o instituție juridică diferită de cea a răspunderii civile delictuale, ce a fost reținută de instanța de fond și nu a fost contestată de parte prin intermediul căii de atac. Textele de lege menționate mai sus se circumscriu materiei privind fructele și productele bunului, drepturile reale, proprietatea publică și acțiunea în revendicare, Astfel cum în mod corect a reținut și curtea de apel, reclamanta nu construiește o nouă motivare în fapt și în drept pe baza căreia judecătorul ar fi putut restabili calificarea juridică a actelor deduse judecății.

În aceste condiții, rolul activ al judecătorului nu trebuie să afecteze dreptul de disponibilitate al părții, ci trebuie să se armonizeze cu solicitările acesteia, în scopul stabilirii adevărului, fără însă a depăși limitele învestirii instanței de apel.

Dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. au fost indicate în mod formal întrucât din cererea de recurs nu se desprind critici de nelegalitate care să poată fi analizate din această perspectivă.

Restul susținerilor din cererea de recurs referitoare la nerespectarea normelor de drept material din materia răspunderii civile delictuale aduc în discuție aspecte legate de situația de fapt și reiau argumentele expuse în fața instanței de apel astfel că nu reprezintă veritabile critici de nelegalitate care să poată fi analizate din perspective art. 488 alin. (1) din același cod.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj împotriva deciziei nr. 377/2024 din 28 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Față de soluția de respingere a cererii de recurs, în temeiul art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va obliga recurenta-reclamantă RNP Romsilva - Direcția Silvică Gorj la plata către intimata-pârâtă A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.000 RON, reprezentând onorariu avocat, conform dovezilor aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă RNP ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ GORJ împotriva deciziei nr. 377/2024 din 28 iunie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția a II-a civilă.

Obligă recurenta-reclamantă RNP ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ GORJ la plata către intimata-pârâtă A. a cheltuielilor de judecată în cuantum de 5.000 RON.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 noiembrie 2025.