ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2279/2025
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2279/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 9 decembrie 2025
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
I. Circumstanțele litigiului
Hotărârea pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție
Prin decizia civilă nr. 856 din 2 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a constatat nul recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 183 din 27 iunie 2024 a Curții de Apel Timișoara, secția I civilă.
Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei civile nr. 856 din 2 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019, a formulat contestație în anulare contestatoarea A., întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) din C. proc. civ.
În esență, contestatoarea a învederat că hotărârea pronunțată este rezultatul nepronunțării asupra unui motiv de recurs și a unei erori materiale.
Astfel, instanța de recurs a analizat superficial criticile de nelegalitate invocate de recurentă privitoare la încălcarea prevederilor art. 6, art. 8, art. 10 alin. (1), art. 425 lit. b) și art. 501 din C. proc. civ., apreciind că argumentele invocate vizează interpretarea probatoriului, iar aceste critici sunt inadmisibile în calea de atac a recursului. Or, această modalitate de soluționare a cauzei echivalează cu o nepronunțare.
Pe de altă parte, se susține că apărătorul recurentei a formulat o cerere de amânare a judecății pentru imposibilitate de prezentare, justificată cu înscrisuri medicale, respinsă de instanță pe considerentul că nu s-a depus și biletul de avion care să ateste efectuarea călătoriei. Astfel, contestatoarea consideră că soluția pronunțată este rezultatul unei erori materiale deoarece achiziționarea biletului de avion nu garantează efectuarea călătoriei.
Apărările formulate în cauză
Intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se constate - în principal - nulitatea contestației în anulare, iar în subsidiar, să se dispună respingerea contestației în anulare, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:
Analizând, cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția netimbrării căii de atac, invocată de intimat, Înalta Curte constată următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu dispune altfel.
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (...) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență".
Dispozițiile art. 32 din O.U.G nr. 80/2013 prevăd că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "pentru formularea contestației în anulare se datorează taxa de 100 RON."
Conform dispozițiilor art. 33 alin. (2) din același act normativ, dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.
Potrivit art. 197 din C. proc. civ., "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".
În speță, prin rezoluția de primire din 30 iunie 2025, s-a stabilit că partea contestatoare datorează, pentru soluționarea contestației în anulare, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispozițiilor 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Această obligație procesuală a fost comunicată contestatoarei în data de 30 septembrie 2025 (atât la adresa de domiciliu, cât și la domiciliul procesual ales indicat în cuprinsul contestației în anulare), conform proceselor-verbale de înmânare aflate la dosar.
Cu toate acestea, contestatoarea nu a depus până la termenul de judecată stabilit pentru soluționarea contestației în anulare, 09 decembrie 2025, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorate în baza art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
În considerarea normelor legale enunțate, Înalta Curte constată că prezenta contestație în anulare nu a fost timbrată anticipat, iar contestatoarea nu s-a conformat obligației ce-i revenea, deși i s-a adus la cunoștință cuantumul taxei judiciare de timbru datorate pentru soluționarea căii extraordinare de atac, la data de 30 septembrie 2025.
Totodată, se reține că împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru nu a fost formulată cerere de reexaminare, în termen de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, potrivit dispozițiilor art. 33 alin. (2) coroborat cu art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013.
Pentru considerentele expuse, reținând incidența prevederilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 coroborate cu cele ale art. 197 din C. proc. civ., în temeiul art. 508 alin. (1) același cod, Înalta Curte va anula, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 856 din 2 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Dată fiind soluția care se va pronunța asupra contestației în anulare, față de culpa procesuală rezultată din pierderea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va obliga pe contestatoarea A. la plata către intimatul B. a sumei de 6.046,83 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, din care: suma de 423,07 RON reprezintă contravaloarea cheltuielilor de cazare dovedite prin factura fiscală seria x nr. x/19.03.2025 și ordinul plată din 18.03.2025; suma de 1.123,07 RON reprezintă contravaloarea transportului cu avionul, conform facturilor fiscale nr. x/17.03.2025 și, respectiv, nr. x/25/13.11.2025, precum și a extrasului de cont și ordinului de plată, emise de C.; suma de 4.500 RON reprezintă contravaloarea onorariului de avocat, acesta fiind dovedit cu factura fiscală nr. x/12.11.2025 și ordinul de plată aferent, emis de C., menționatul onorariu fiind redus conform dispozițiilor art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.
În aprecierea reducerii părții din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocatului a fost avut în vedere caracterul disproporționat al sumei solicitate cu acest titlu în raport cu valoarea și complexitatea cauzei în această etapă procesuală, munca efectiv îndeplinită de avocat în cadrul procedurii desfășurate în contestația în anulare, respectiv formularea întâmpinării, prezentarea la termenul de judecată stabilit în cauză, precum și a faptului că dosarul a fost soluționat la primul termen de judecată, soluția pronunțată purtând asupra chestiunii netimbrării contestației în anulare.
PENRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei nr. 856 din 2 aprilie 2025, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019 în contradictoriu cu intimații B. și D..
Obligă pe contestatoarea A. la plata sumei de 6046,83 RON către intimatul B., cu titlu de cheltuieli de judecată, reduse conform art. 451 alin. (2) din C. proc. civ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2025.