ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 628/2025

Ședința publică din data de 24 septembrie 2025

Deliberând asupra cererii de revizuire de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 16 mai 2025, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, sub numărul x/2025, cererea de revizuire a încheierii din data de 22.06.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2016 și a deciziei nr. 93/RC din 15.02.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în Dosarul nr. x/2016, formulată de revizuenții A. și B..

Prin cererea formulată, revizuenții A. și B., au arătat, în esență, că, ulterior pronunțării încheierii din data de 22.06.2023, prin care s-a admis în principiu cererea de recurs în casație și a deciziei nr. 93/RC din 15.02.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a respins, recursul în casație formulat de aceștia, textul de lege în temeiul căruia a fost respins, a fost declarat neconstituțional, iar consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

În opinia apărării, sunt întrunite condițiile legale pentru admiterea cererii de revizuire, dispoziția legală declarată neconstituțională având o înrâurire decisivă asupra hotărârii pronunțate în cauză.

De asemenea, revizuenții au susținut că este îndeplinită și condiția privind invocarea în cauză a excepției de neconstituționalitate a textului declarat neconstituțional.

În cauză, cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.

Prin încheierea din 22 iunie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., s-a admis în principiu, printre altele, cererile de recurs în casație formulate de inculpații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2016.

Ulterior, prin Decizia nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca nefondate, cererile de recurs în casație formulate de inculpații B. și A. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în dosarul nr. x/2016 apreciindu-se că aspectele indicate în cerererile de recurs în casație, vizează ipoteza pronunțării unor soluții de condamnare ce se dorește a fi reformate într-o soluție de încetarea procesului penal, situație ce nu se circumscrie cazului de casare invocat, art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen.

Totodată, prin Decizia nr. 630 din data de 03 octombrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2016.1, Înalta Curte a admis cererea inculpaților B. și A. și a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire formulate de revizuenții A. și B., Înalta Curte constată că aceasta este admisibilă pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive se poate cere pentru cazurile expres și limitativ prevăzute de C. proc. pen., în art. 453 alin. (1) lit. a)-f).

Potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., revizuirea cu privire la latura penală poate fi cerută când hotărârea a cărei retractare se solicită s-a întemeiat pe o prevedere legală care, după ce respectiva hotărâre a devenit definitivă, a fost declarată neconstituțională ca urmare a admiterii unei excepții de neconstituționalitate ridicate în acea cauză, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.

Se constată că, în cadrul dosarului având ca obiect judecarea căii extraordinare de atac recursului în casație, formulate de către inculpații A. și B., aceștia au solicitat, iar instanța supremă a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Examinând, cererea de revizuire în conformitate cu dispozițiile procesual penale precizate, Înalta Curte constată că aceasta cale de atac a fost formulată:

- în termenul prevăzut de lege [mai puțin de un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18 februarie 2025 (11 aprilie 2025), respectiv la data de 16 mai 2025,];

- îndeplinește condițiile de formă și fond [respectiv a fost întocmită în scris și motivat de una din părțile din proces, în limita calității procesuale, fiind menționat expres cazul de revizuire prevăzut în art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. chestiunea pronunțării Deciziei CCR nu a fost valorificată printr-o cerere anterioară; aspectele evocate sunt susținute prin publicarea deciziei CCR în M.Of. ].

Astfel, Înalta Curte constată că, deși inițial au fost admise în principiu cererile de recurs în casație, prin decizia penală nr. 93/RC din 15.02.2024, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursurile în casație formulate de inculpații A. și B. împotriva deciziei penale nr. 607 din 28 martie 2023 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori reținându-se în considerente că aspectele invocate nu se circumscrie cazului de casare analizat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Ulterior pronunțării soluției de respingere a recursului în casație, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 328 din 11 aprilie 2025, a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. care exclude atacarea cu recurs în casație a deciziilor prin care s-a dispus o hotărâre de condamnare, este neconstituțională [prin încheierea din 1 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2016/a8, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., excepție ridicată de C. într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului în casație declarat de autorul excepției, ce avea calitatea de persoană condamnată].

Se constată că, în prezenta cauză, revizuenții au declanșat controlul constituțional asupra acelorași prevederi ale art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. (solicitare aflată încă pe rolul Curții Constituționale, dar a cărei soluționare se va raporta la cea deja pronunțată în cauza menționată anterior), astfel că se va recunoaște acestora beneficiul efectelor deciziei pronunțate, respectiv Deciziei nr. 50 din 18 februarie 2025 a Curții Constituționale. Părțile au invocat excepția de neconstituționalitate, înțelegând să se folosească de acest mijloc procesual în apărare, în scopul valorificării drepturilor și intereselor legitime, în dosarul având ca obiect judecata recursului în casație.

De asemenea, se reține că, și în prezent, consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă în privința revizuenților atât timp cât soluția respingerii recursului în casație a fost rezultatul aplicării dispoziției legale ulterior declarate ca neconstituționale, iar aceste efecte nu pot fi remediate decât prin revizuirea acestei hotărâri.

Un aspect particular al prezentei cauze, îl reprezintă respingerea cererii de recurs în casație de către completul colegial de 3 judecători subsecvent admiterii în principiu a cererilor de recurs în casație, inclusiv sub aspectul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

În acest context, se impune a se stabili limitele în care operează rejudecarea recursurilor în casație, precum și completul ce urmează a proceda la judecarea problemei de drept a recursului în casație.

Astfel, având în vederea depășirea etapei admisibilității în principiu recursului în casație, cu consecința evaluării cauzei în complet colegial, se va dispune anularea numai a deciziei nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

În privința completului ce urmează a rejudeca recursul în casație formulat de inculpații A. și B., întemeiat pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere practica instanței supreme ce a stabilit că, subsecvent admiterii cererilor de revizuire și anularii (în parte), a deciziei atacate prin care s-a soluționat definitiv acțiunea penală, cauza se trimite la repartizare aleatorie. În acest sens, s-a pronunțat anterior Înalta Curte prin decizia nr. 276 din din data de 16 aprilie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025; decizia penală nr. 134 din 15 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022; decizia penală nr. 628 din 14 iunie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017; decizia penală nr. 18 din 10 ianuarie 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2019; decizia penală nr. 594 din 07 iunie 2017, pronunțată în dosarul nr. x/2017; decizia penală nr. 914 din 29 septembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017 și decizia penală nr. 915 din 29 septembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. x/2017, hotărâri prin care au fost admise cererile de revizuire, întemeiate pe dispozițiile art. 453 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., au fost anulate încheierile atacate și s-a dispus rejudecarea admisibilității în principiu a cererilor de recurs în casație.

Chiar dacă a fost depășit cadrul procesual al admiterii în principiu al cererilor de recurs în casație, admiterea căii extraordinare de atac a revizuirii va determina anularea numai a deciziei pronunțate de instanța de recurs, cu menținerea încheierii pronunțate în procedura de filtru și trimiterea pentru repartizare aleatorie în vederea (re)judecării căii de atac, întemeiate pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va admite cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei penale nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2016, va anula în parte, decizia atacată și va trimite cauza la repartizare aleatorie în vederea rejudecării recursurilor în casație formulate de recurenții A. și B. cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de revizuire formulată de revizuenții A. și B. împotriva deciziei penale nr. 93/RC din 15 februarie 2024, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2016.

Anulează, în parte, decizia atacată și trimite cauza la repartizare aleatorie în vederea rejudecării recursurilor în casație formulate de recurenții A. și B. cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 400 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2025.