ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 577/2025

Ședința publică din data de 21 august 2025

Completul de 2 judecători de drepturi și libertăți

Asupra contestației de față:

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 4/F/UP din data de 12 august 2025, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov, secția Penală, în temeiul art. 184 alin. (8)-(14) C. proc. pen.., a admis, în parte, propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, formulată în dosarul de urmărire penală nr. 229/147/P/2022, de luare a măsurii internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice privind pe suspecta A..

În temeiul art. 184 alin. (11) C. proc. pen.., raportat la art. 184 alin. (1) teza a III-a, alin. (6)-(7) C. proc. pen.., a dispus internarea nevoluntară în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice a suspectei A., cercetată pentru comiterea infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., pe o durată de 15 de zile, începând cu data punerii în executare a măsurii, în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov.

În temeiul art. 184 alin. (22) C. proc. pen.., a dispus încunoștințarea despre luarea măsurii internării nevoluntare a unui membru de familie al suspectei sau a unei persoane desemnate de aceasta, precum și a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov.

În temeiul art. 184 alin. (23) C. proc. pen.., hotărârea s-a dispus a se pune în executare de procuror prin intermediul organelor de poliție.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.. coroborat cu art. 5 lit. q) din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență judiciară în materie penală, actualizat la 16.04.2025, suma de 377 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu a rămas în sarcina statului și s-a dispus a se avansa Baroului Brașov din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

În esență, curtea a reținut că, prin referatul înregistrat la data de 08.08.2025, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov să dispună luarea măsurii internării nevoluntare la Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice pentru maximum 30 de zile, a suspectei A..

În motivarea în fapt a cererii, s-a arătat că prin plângerea înregistrată la data de 20.04.2022 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și înaintată prin adresa nr. x/2022 din data de 27.04.2022 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, spre competentă soluționare după calitatea persoanei, numitul B. a solicitat efectuarea de cercetări împotriva numitei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, sub aspectul comiterii infracțiunii de hărțuire prin mesaje trimise zilnic, prin intermediul telefonului, prin apeluri telefonice atât pe timp de zi, cât și de noapte, și prin deplasări la locul de muncă al persoanei vătămate din localitatea Bistrița, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud.

Din cuprinsul actului de sesizare a rezultat că, în perioada 2010-2011, persoana vătămată B. a fost coleg de serviciu cu numita A., ambii fiind procurori la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighișoara, între cei doi existând relații profesionale, iar după anul 2011, întâlnindu-se doar într-o singură ocazie, la un curs organizat la București, în anul 2016. Numitul B. a arătat că, în cursul lunii iulie 2020, a fost apelat atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, de la un număr de telefon pe care nu îl avea salvat în agendă, inițial necunoscând identitatea apelantului, acesta refuzând să comunice telefonic, dar după unele verificări persoana vătămată a aflat că era vorba despre numita A.. În perioada următoare aceasta i-a trimis persoanei vătămate B. zeci de mesaje zilnic, apelându-l în special noaptea sau după orele de program, când se afla acasă cu familia. Prin unele mesaje transmise, numita A. îl acuza de faptul că ar fi făcut demersuri ca ea să se îndrăgostească de el, fie îi solicita să se întâlnească cu ea, fie îi cerea să își lase familia pentru a-și întemeia împreună o familie sau îl acuza de complotare cu cei care au exclus-o din magistratură.

Începând cu luna martie 2021, A. s-a deplasat în repetate rânduri la locul de muncă al persoanei vătămate, la sediul D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistrița-Năsăud cerând să o primească în birou, iar motivat de faptul că numitul B. a refuzat să comunice cu aceasta, sus-numita i-a lăsat obiecte sau corespondență.

Prin ordonanța nr. 229/P/2022 din data de 22.06.2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., astfel cum au fost sesizate de persoana vătămată B..

Prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 23.09.2024, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., sub aspectul comiterii infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., constând în aceea că suspecta A., pe de o parte, a efectuat în perioada iulie 2020- februarie 2024, în mod repetat, apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, i-au cauzat numitului B. o stare de temere, iar pe de altă parte, în cursul anului 2021 până în luna septembrie 2023, l-a căutat și urmărit pe acesta din urmă la locul de muncă, fără drept sau fără un interes legitim, acte de natură a-i cauza persoanei vătămate o presiune legată de eventualele riscuri pentru integritatea sa fizică și psihică.

S-a mai învederat că, în data de 22.10.2024, cu ocazia audierii în prezenta cauză, în calitate de suspectă, numita A. a făcut unele afirmații de natură a induce o îndoială cu privire la discernământul acesteia la momentul săvârșirii infracțiunilor menționate anterior.

În plus, din verificările efectuate, s-a constatat că în cursul anului 2018, în urma sesizărilor conducerii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov, privind manifestările sale necorespunzătoare funcției, constând în limbaj licențios, exprimarea printr-un ton ridicat fără a se adresa anumitor persoane și afișarea de mesaje pe ușa biroului, de natură a afecta prestigiul justiției, față de suspecta A., procuror la această unitate de parchet, a fost dispusă începerea cercetării disciplinare de către inspectorii judiciari din cadrul Direcției de inspecție judiciară pentru procurori, iar prin hotărârea nr. 811 din data de 1.10.2019 secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din funcție a suspectei.

Aceeași măsură a fost dispusă și prin hotărârea nr. 143 din data de 21.02.2023 a secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, motivat de faptul că suspecta A. nu s-a prezentat la data stabilită pentru examinarea medicală în vederea efectuării unei expertize medicale de specialitate, în condițiile în care, după încetarea suspendării dispuse inițial, aceasta a reiterat comportamente de natură a perturba activitatea unității de parchet din care făcea parte.

Date fiind aceste aspecte, s-a apreciat că în cauză este necesară efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea stabilirii discernământului suspectei A. la momentul săvârșirii infracțiunilor, respectiv în perioada iulie 2020- februarie 2024, fiind dispusă, în acest sens, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de către experți din cadrul Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov.

Cu ocazia citării în vederea exprimării, conform art. 184 alin. (4) C. proc. pen.., a consimțământului scris, în prezența avocatului din oficiu, suspecta A. a declarat că nu dorește să fie supusă expertizei medico-legale psihiatrice. Fiind totuși notificată cu privire la data programării sale, în vederea examinării în comisie medico-legală psihiatrică, respectiv 31.07.2025, suspecta s-a prezentat la ora stabilită la Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov.

Potrivit adresei nr. x/31.07.2025 întocmită de comisia din cadrul Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, suspecta a avut o atitudine extrem de ostilă față de comisia de examinare, fiind virulentă, cu o colaborare extrem de dificilă, motiv pentru care s-a apreciat că pentru întocmirea raportului de expertiză medico-legală psihiatrică este necesară internarea suspectei într-o secție de Psihiatrie a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, în vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine și eventual a unei conduite terapeutice.

Suspectei i-a fost înmânat biletul de trimitere în vederea internării emis la data de 31.07.2025, însă din verificările efectuate s-a constatat că, până la acest moment, A. nu s-a prezentat în vederea internării, în mod voluntar, la unitatea medicală specializată.

În consecință, procurorul de caz a apreciat, dată fiind suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea de către suspecta A. a infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., precum și suspiciunile legate de deplinătatea discernământului acesteia în perioada săvârșirii infracțiunilor, respectiv în perioada iulie 2020- februarie 2024, bănuieli avute în vedere la momentul dispunerii expertizării acesteia din punct de vedere psihiatric, prin ordonanța din data de 19.06.2025, s-a solicitat dispunerea internării nevoluntare a suspectei A., măsură proporțională cu scopul urmărit, stabilirea imputabilității faptelor.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 184 alin. (6) C. proc. pen.

Alături de referat, a fost înaintat dosarul de urmărire penală nr. 229/147/P/2022.

Examinând lucrările dosarului de urmărire penală nr. 229/147/P/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, prin raportare la dispozițiile art. 184 C. proc. pen.., judecătorul de drepturi și libertăți a constatat următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 184 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen.., "În cazul în care organul de urmărire penală are o îndoială asupra discernământului suspectului sau inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice."

Totodată, potrivit art. 184 alin. (5) C. proc. pen.., "În cazul în care consideră că este necesară o examinare complexă, ce necesită internarea medicală a suspectului sau a inculpatului într-o instituție sanitară de specialitate, iar acesta refuză internarea, comisia medico-legală sesizează organul de urmărire penală sau instanța cu privire la necesitatea luării măsurii internării nevoluntare."

Potrivit alin. (6) al aceluiași articol, "procurorul, dacă apreciază că solicitarea comisiei medico-legale este întemeiată, poate cere judecătorului de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul de internare ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea luarea măsurii internării nevoluntare, pentru maximum 30 de zile, în vederea efectuării expertizei psihiatrice."

Din dispozițiile legale citate, rezultă condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca judecătorul de drepturi și libertăți să dispună internarea nevoluntară, condiții care au fost analizate în continuare, respectiv:

a) persoana față de care se dorește dispunerea măsurii să aibă calitate de suspect sau inculpat;

În cauză, prin ordonanța procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov nr. 229/147/P/2022 din data de 23.09.2024 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., sub aspectul comiterii infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Suspecta este acuzată că, pe de o parte, a efectuat în perioada iulie 2020- februarie 2024, în mod repetat, apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care, prin frecvență sau conținut, i-a cauzat numitului B. o stare de temere, iar pe de altă parte, în cursul anului 2021 până în luna septembrie 2023, l-a căutat și urmărit pe acesta din urmă la locul de muncă, fără drept sau fără un interes legitim, acte de natură a-i cauza persoanei vătămate o presiune legată de eventualele riscuri pentru integritatea fizică și psihică.

Fără a efectua o analiză aprofundată a probelor administrate până în prezent în cauză, care este atributul procurorului, în situația în care dispune o soluție în cauză, respectiv a instanței de judecată, în situația în care inculpatul este trimis în judecată, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că materialul probator aflat la dosarul de urmărire penală conturează suspiciunea rezonabilă că suspecta ar fi săvârșit cele două infracțiuni de hărțuire, pentru care s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale.

Judecătorul a avut în vedere în principal plângerea penală și declarațiile persoanei vătămate B., pe care le-a coroborat cu depozițiile martorilor C., D., E., F., precum și cu capturile mesajelor trimise de suspectă pe telefonul persoanei vătămate și celelalte înscrisuri - scrisori, bilete etc., toate manifestările suspectei, de apelare de pe mai multe numere de telefon, inclusiv cu identitate ascunsă, de mai multe ori pe zi și pe noapte, uneori fără a vorbi, trimiterea de scrisori și alte recipise cu mesaje de iubire, deplasarea la locul de muncă al persoanei vătămate, încercarea de a pătrunde în biroul acesteia sau așteptând-o ore în șir în fața instituției fiind apte să-i provoace acesteia o puternică stare de temere pentru sine, cât și pentru membrii familiei sale și pentru relația sa familială, după cum a și menționat cu ocazia audierii sale.

b) în cauză, a fost dispusă efectuarea expertizei psihiatrice asupra suspectei;

Prin ordonanța din 19.06.2025 emisă de procuror s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea stabilirii discernământului suspectei A., având ca obiectiv: - stabilirea dacă suspecta a avut discernământ în perioada comiterii faptelor, respectiv iulie 2020- februarie 2024.

c) există o îndoială asupra discernământului suspectei în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației și măsura este proporțională cu scopul urmărit;

Judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că, raportat la faptele pentru care se desfășoară urmărirea penală față de suspectă, luarea măsurii internării nevoluntare este necesară și proporțională cu scopul urmărit (efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea stabilirii existenței discernământului la momentul comiterii faptelor, respectiv dacă suspecta avea capacitatea de a înțelege consecințele ce decurg din săvârșirea acestora).

În acest sens, judecătorul a reținut modalitatea concretă în care se prefigurează la acest moment săvârșirea infracțiunilor, limbajul folosit de suspectă - numeroase injurii, amenințări, declarații de iubire, referire la diferite comploturi împotriva sa în care ar fi fost implicată persoana vătămată, precum și aspecte care rezultă din declarațiile sale date în cauză, în data de 22.10.2024 - în care face referire la "influențe exterioare" care ar fi împiedicat-o să comunice cu persoana vătămată, la faptul că ar fi primit mesaje de la numărul de telefon al acesteia dar care nu le-ar fi trimis persoana vătămată, întrucât a primit mesaje și de pe numărul de telefon al tatălui ei, despre care are certitudinea că nu au fost trimise de acesta .

Astfel, s-a apreciat că există indicii, cum în mod corect a sesizat și procurorul, că suspecta ar putea să nu prezinte discernământ în privința faptelor sale sau acesta să fie afectat într-o oarecare măsură din cauza unor posibile boli psihice de care se presupune că suferă, aspect ce reiese și din actele medicale din perioada comiterii faptelor, potrivit cărora, spre exemplu, la data de 30.08.2023, suspecta s-a prezentat la serviciul de gardă psihiatrie a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, stabilindu-i-se diagnosticul prezumtiv de "tulburare psihotică delirantă", dar refuzând internarea .

Deopotrivă, judecătorul de drepturi și libertăți a observat că organele de urmărire penală au epuizat toate etapele procedurale anterioare internării medicale nevoluntare. Astfel, au dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru stabilirea discernământului prin prezentarea suspectei în fața comisiei de expertiză. Deși inițial a refuzat orice expertizare, suspecta s-a prezentat în data de 31.07.2025 la Comisia de Psihiatrie Medico-Legală din cadrul S.J.M.L. Brașov însă a avut o atitudine extrem de ostilă față de membri comisiei, fiind revendicativă, cverulentă, cu colaborare extrem de dificilă. În consecință, în vederea întocmirii raportului solicitat, s-a apreciat necesară internarea suspectei într-o secție de Psihiatrie a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, în vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine și eventual a unei conduite terapeutice (adresa din 31.07.2025, dosar urmărire penală).

Deși i s-a înmânat biletul de trimitere în vederea internării, până în prezent suspecta nu s-a prezentat la unitatea spitalicească, conform adresei transmise parchetului la data de 08.08.2025 .

Având în vedere considerentele expuse, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că măsura solicitată de către procuror, de internare nevoluntară a suspectei, este necesară pentru stabilirea tuturor împrejurărilor comiterii presupuselor fapte pentru care aceasta este cercetată, respectiv pentru a vedea dacă suspecta suferă de vreo afecțiune psihică sau de o altă condiție medicală psihiatrică și de a stabili gradul de discernământ al suspectei la data săvârșirii presupuselor fapte, elemente care pot fi de natură să conducă la exonerarea de răspundere a suspectei sau la o atenuare a răspunderii penale în cazul în care se va stabili fără orice îndoială rezonabilă că faptele au fost săvârșite cu forma de vinovăție cerută de lege.

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți a considerat că măsura este și proporțională cu scopul urmărit, având în vedere și interesul general al societății, cu privire atât la realizarea unei anchete efective cu privire la faptele pentru care un suspect este cercetat, cât și referitor la verificarea sănătății psihice a acestuia, fiind necesară stabilirea unui diagnostic, dacă este cazul, cu privire la starea de sănătate mentală a acestuia - în vederea garantării siguranței publice, conform art. 5 Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

d) există solicitarea procurorului pentru luarea măsurii internării nevoluntare;

Astfel cum s-a menționat, prin referatul adresat Curții de Apel Brașov, procurorul a solicitat dispunerea internării nevoluntare a suspectei în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice.

e) nu există acordul suspectei în vederea internării;

Suspecta nu s-a prezentat de bunăvoie la unitatea medicală, deși i s-a înmânat un bilet de trimitere în acest sens. Inițial, aceasta, asistată de avocat, a refuzat să-și dea consimțământul pentru efectuarea expertizei, ulterior s-a prezentat în fața Comisiei, dar a avut o atitudine care denotă că, în fapt, refuză expertizarea sa.

Suspecta nu s-a prezentat la termenele de judecată, deși s-a încercat contactarea acesteia inclusiv prin telefon, citarea prin intermediul organelor de poliție și mandat de aducere prin Inspectoratul județean de jandarmi, toate demersurile pentru a-i obține un eventual consimțământ în vederea internării rămânând fără niciun rezultat.

După pronunțarea hotărârii, în timpul motivării, s-a primit un înscris din partea suspectei A., depus la Poșta Română în data de 11.08.2025, în municipiul Brașov, prin care învedera, pe de o parte, că în perioada 11-14.08.2025 se află în concediu de odihnă, iar pe de altă parte făcea referire la nelegalitatea ordonanței prin care s-a dispus de către procuror expertizarea sa medico-legală psihiatrică, inclusiv la ordonanța prin care procurorul general al parchetului i-a soluționat plângerea împotriva respectivei ordonanțe.

În opinia judecătorului de drepturi și libertăți, înscrisul dovedește că petenta a avut cunoștință inclusiv de termenul din data de 11.08.2025, însă nu a dorit să se prezinte în fața instanței, nerăspunzând la telefon sau organelor de poliție și de jandarmi în momentul în care acestea s-au deplasat la domiciliul său pentru înmânarea citației și punerea în executare a mandatului de aducere, practic aceasta sustrăgându-se de la soluționarea propunerii de internare nevoluntară.

f) durata internării;

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat internarea nevoluntară a suspectei pe durata maximă, de 30 de zile, fără să motiveze de ce ar fi necesară internarea pentru această perioadă, care în aprecierea judecătorului de drepturi și libertăți apare ca fiind excesivă, raportat la specificul cauzei.

În acest sens judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că pentru a fi compatibilă cu exigențele Convenției europene a drepturilor omului, privarea de libertate în aceste condiții trebuie să îmbrace o durată rezonabilă, întrucât reprezintă o "privare de libertate". Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că noțiunea de "lipsire de libertate" cuprinde în același timp un aspect obiectiv, adică internarea unei persoane într-un spațiu restrâns pentru o perioadă de timp deloc neglijabilă și un aspect subiectiv, care implică faptul că persoana în cauză nu și-a dat consimțământul în mod valabil la internare [Stanev împotriva Bulgariei (MC), nr. 36760/06, pct. 117, 17 ianuarie 2012 și Stork împotriva Germaniei, nr. 38033/02, pct. 74, 13 iulie 2006).

Astfel, raportat și la standardul Convenției, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că în cauză, având în vedere și data comiterii presupuselor infracțiuni, dar și limitele de pedeapsă prevăzute de C. pen. - 6 luni închisoare, limită ce prin aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.. s-ar putea reduce la 4 luni închisoare, o privare de libertate de 30 de zile ar apărea ca excesivă, sens în care a considerat că se impune accelerarea procedurilor de expertizare a suspectei.

În consecință, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că este suficientă o perioadă de 15 zile în care să fie finalizate procedurile medicale în vederea expertizării suspectei.

Având în vedere toate argumentele de fapt și de drept anterior menționate, judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel a constatat îndeplinite condițiile cerute de dispozițiile legale, astfel încât, în temeiul art. 184 C. proc. pen.., a admis propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, formulată în dosarul nr. x/2022, de luare a măsurii internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice privind pe suspecta A..

Împotriva aceste încheieri a formulat contestație suspecta A., la pronunțarea soluției, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, fără a fi motivată calea de atac formulată.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, sub nr. x/2025, la data de 18 august 2025, fiind stabilit termen pentru soluționare, la data de 30 septembrie 2025 care a fost preschimbat, în conformitate cu dispozițiile art. 184 alin. (15) teza I C. proc. pen.., fiind fixat termen de judecată pentru data de 21 august 2025.

Potrivit art. 184 alin. (17) teza I C. proc. pen.., instanța de control judiciar a apreciat că nu este necesară prezența contestatoarei suspecte și nici a procurorului la soluționarea contestației. În cauză, s-a emis o adresă către contestatoare prin care i s-a comunicat termenul de judecată și posibilitatea de a depune observații scrise până la termenul stabilit. Aceeași solicitare a fost adresată procurorului, precum și apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea suspectă A..

La dosarul cauzei au fost transmise, la data de 20 august 2025, observații scrise din partea procurorului prin care s-a solicitat respingerea contestației formulate de suspectă și menținerea încheierii atacate, apreciind că motivele avute în vedere la formularea propunerii luării măsurii internării nevoluntare a suspectei A. sunt în continuare valabile.

La data de 21 august 2025, prin email, au fost transmise concluzii scrise din partea apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea suspectă A., avocat G., prin care a solicitat admiterea contestației formulate împotriva încheierii penale nr. 4/F/UP din 12 august 2025 a Curții de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2025, desființarea încheierii atacate și, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. rap. la art. 184 alin. (8)-(9) C. proc. pen.. și art. 281 alin. (1) lit. e) teza I C. proc. pen.. rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Brașov, având în vedere că nu au fost respectate dispozițiile privind citarea. În subsidiar, a solicitat, în baza art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. rap. art. 184 alin. (14)-(18) C. proc. pen.. respingerea, ca neîntemeiată, a propunerii formulate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, din data de 8 august 2025, formulată în dosarul de urmărire penală nr. 229/147/P/2022, de luare a măsurii internării nevoluntare a suspectei la Spitalul Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice, pentru maximum 30 de zile, potrivit art. 184 alin. (6) C. proc. pen.

În raport de momentul procesual în care instanța fondului a primit înscrisul transmis de către suspectă, în timpul motivării hotărârii, apărarea a considerat că erau incidente dispozițiile art. 395 C. proc. pen.. referitoarea la repunerea cauzei pe rol, acordarea unui nou termen de judecată după data de 14 august 2025 și refacerea procedurii de citare, pentru a da posibilitatea suspectei să se prezinte în fața instanței de judecată.

În susținerea contestației, s-a arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 184 C. proc. pen.. pentru a se putea dispune internarea nevoluntară a suspectei. În raport de modalitatea concretă în care se prefigurează săvărșirea infracțiunilor de harțuire, reținute în sarcina suspectei (a efectuat, în mod repetat apeluri telefonice, comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, trimiterea de scrisori cu mesaje de iubire, etc), data presupuselor infracțiuni, cât și limitele de pedeapsă, apărarea a apreciat că luarea măsurii internării nevoluntare nu este necesară și nici proportională cu scopul urmărit, respectiv efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea stabilirii existenței discernământului la momentul comiterii faptelor, respectiv dacă suspecta avea capacitatea de a înțelege consecințele ce decurg din săvârșirea acestora, în acest moment procesual, după o perioadă de peste 3 ani de la data sesizării, în lipsa indiciilor din care să reiasă că există o îndoială asupra discernământului suspectei în momentul săvârșirii infracțiunii.

Totodată, s-a apreciat că măsura nu este proporțională cu scopul urmărit atât în raport cu data presupuselor infracțiuni, cât și cu limitele de pedeapsă prevăzute de C. pen. - 6 luni închisoare, limită maximă sau amendă.

În continuare, a precizat că nu este îndeplinită nici condiția prevăzută de art. 184 alin. (4) C. proc. pen.., "în cazul în care suspectul sau inculpatul refuză în cursul urmăririi penale efectuarea expertizei ori nu se prezintă în vederea examinării la comisia medico-legală psihiatrică ..", suspecta prezentându-se la Comisia medico -legală din cadrul Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov, la data de 31 iulie 2025, în vederea efectuării expertizei.

Examinând contestația formulată de suspecta A., Înalta Curte, Completul de 2 judecători de drepturi și libertăți apreciază că este nefondată pentru următoarele considerente:

Cu prioritate, asupra solicitării contestatoarei suspecte A., exprimate în scris, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, avocat G., privind rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Brașov, pe motiv că nu au fost respectate dispozițiile privind citarea, se constată că este neîntemeiată pentru următoarele motive:

În cauză, suspecta A. a fost citată de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov, pentru termenul de judecată stabilit la data de 11 august 2025, atât la adresa de domiciliu, cât și la locul de muncă. Astfel, prin prisma demersurilor care au fost făcute de instanță, prin citare și contactare telefonică, la care suspecta nu a dat curs și nu a înțeles să se prezinte în instanță la termenul de judecată din 11 august 2025, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază neîndoielnic că suspecta avea cunoștință despre proces și că nimic nu a împiedicat-o să participe la procesul penal, în condițiile în care a fost văzută de vecini, la domiciliu. Referitor la înscrisul transmis de către suspectă, în data de 11 august 2025, prin intermediul Poștei Române, prin care informa instanța că, în intervalul 11-14 august 2025, este în concediu de odihnă, judecătorul de drepturi și libertăți constată că cele învederate de suspectă nu reprezintă o imposibilitate de prezentare la termenul de judecată, cu atât mai mult cu cât, prin prisma calității de procuror, avea cunoștință de consecințele neprezentării în instanță, și anume, judecarea cauzei în lipsa sa.

Prin urmare, față de lipsa suspectei A., la termenul de judecată din 11 august 2025, în raport cu dispozițiile art. 184 alin. (9) C. proc. pen.., care prevăd că soluționarea propunerii de luare a măsurii internării nevoluntare se face numai în prezența suspectului, cu excepția situațiilor în care acesta se sustrage, judecătorul de drepturi și libertăți a amânat cauza și a acordat termen la data de 12 august 2025, pentru când suspecta a fost citată la adresa de domiciliu, cu mandat de aducere care nu a putut fi realizat deoarece suspecta nu a fost găsită la domiciliu.

În aceste condiții, se constată că suspecta s-a sustras de la termenul de judecată din 12 august 2025, deși a fost legal citată, astfel că solicitarea suspectei de repunere a cauzei pe rol în vederea refacerii procedurii de citare pentru a da posibilitatea acesteia să se prezinte în fața instanței, este neîntemeiată.

În ceea ce privește indiciile privind existența unei bănuieli că discernământul suspectei A. este afectat, se impun a fi făcute următoarele precizări:

Potrivit art. 184 alin. (1) C. proc. pen.. "În cazul când organul de urmărire penală sau instanța are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârșirii infracțiunii ce face obiectul acuzației, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodată termenul de prezentare în vederea examinării".

În cauză, prin ordonanța nr. 229/147/P/2022 din data de 22.06.2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. și hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen. față de persoana vătămată B. .

Prin ordonanța nr. 229/147/P/2022 din data de 23.09.2024 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov, s-a dispus extinderea urmăririi penale cu privire la fapte noi ce intră în conținutul infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen., comise în perioada mai 2022- februarie 2024, extinderea urmăririi penale cu privire la fapte noi ce intră în conținutul infracțiunii de hărțuire, prevăzută de art. 208 alin. (2) C. pen., comise în perioada mai 2022- septembrie 2023) împotriva persoanei vătămate B. și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de A., sub aspectul comiterii infracțiunilor mai sus reținute, fiind acuzată că a efectuat în perioada iulie 2020- februarie 2024, în mod repetat, apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, de pe mai multe numere de telefon, inclusiv cu identitate ascunsă, de mai multe ori pe zi și pe noapte, trimiterea de scrisori și alte recipise cu mesaje de iubire care, prin frecvență sau conținut, i-au cauzat numitului B. o stare de temere, precum și pentru faptul că, în cursul anului 2021 până în luna septembrie 2023, l-a căutat și urmărit pe acesta din urmă la locul de muncă, fără drept sau fără un interes legitim, acte de natură a-i cauza persoanei vătămate o presiune legată de eventualele riscuri pentru integritatea fizică și psihică .

Prin ordonanța nr. 229/147/P/2022 din data de 19.06.2025 emisă de procuror s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în vederea stabilirii discernământului suspectei A. în perioada săvârșirii infracțiunilor, respectiv iulie 2020- februarie 2024 .

Înalta Curte constată că la baza luării acestei măsuri s-a avut în vedere inclusiv declarația dată de suspectă, la data de 22.10.2024, în care face referire la faptul că nu a reușit să comunice direct cu persoana vătămată din cauza unor influențe exterioare, negative, însă a continuat să o contacteze. Anterior, se reține că, la data de 30.08.2023, suspecta s-a prezentat la serviciul de gardă psihiatrie a Spitalului Clinic de Psihiatrie și Neurologie Brașov, stabilindu-i-se diagnosticul prezumptiv de tulburare psihotică delirantă, dar a refuzat internarea.

Prin urmare, în mod corect s-a constatat existența unor îndoieli justificate cu privire la discernământul suspectei A. în momentul săvârșirii infracțiunilor pentru care este cercetată, raportat la comportamentul manifestat față de persoana vătămată în perioada iulie 2020- februarie 2024, istoricul medical, precum și refuzul suspectei de a efectua orice expertizare medico-legală psihiatrică, din iunie 2025. Nu în ultimul rând, se are în vedere și episodul din 31.07.2025, când, deși s-a prezentat la Comisia de Psihiatrie Medico-Legală Brașov, atitudinea extrem de ostilă nu a permis realizarea acesteia.

În consecință, față de imposibilitatea realizării expertizei medico-legale psihiatrice dispuse de procuror în cauză s-a apreciat necesară internarea suspectei în vederea efectuării acesteia.

Așadar, Înalta Curte constată că, în vederea efectuării expertizei medico-legale psihiatrice a suspectei, internarea medicală nevoluntară reprezintă, în raport cu toate particularitățile speței și refuzul suspectei de a se interna, singura modalitate pentru a se administra acest probatoriu și pentru a se stabili existența discernământului la momentul săvârșirii infracțiunilor reținute în sarcina sa, măsura în discuție apare ca fiind necesară și proporțională cu scopul urmărit, fiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 184 C. proc. pen.

Relativ la cele ce precedă, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în sensul că, în mod corect, s-a dispus luarea măsurii internării nevoluntare, în vederea stabilirii discernământului suspectei, în temeiul art. 425

1

alin. (1) raportat la art. 184 alin. (15) și (17) C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de suspecta A. împotriva încheierii penale nr. 4/F/UP din data de 12 august 2025, pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov, secția Penală.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului și se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de suspecta A. împotriva încheierii penale nr. 4/F/UP din data de 12 august 2025, pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Brașov, secția Penală.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoare, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului și se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 august 2025.