ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 07 octombrie 2025
Deliberând asupra cererilor de recurs în casație de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2023, instanța a hotărât următoarele:
În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., art. 107 alin. (1)
1
lit. b) din Legea 46/2008, modificată, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 11 luni închisoare, pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori (fapta din 12.12.2021).
În temeiul art. 396 alin. (2) C. proc. pen.., art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea 46/2008, modificată, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., l-a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 4 luni închisoare, pentru infracțiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021).
A constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă săvârșită la 21.05.2020, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.
A constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în condițiile pluralității intermediare în raport de infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, prin sentința penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.
În temeiul art. 97 alin. (1) C. pen. a anulat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov;
- pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022.
În temeiul art. 44 alin. (2) C. pen., art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, respectiv, 11 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 107 alin. (1)
1
lit. b) din Legea 46/2008, modificată și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, faptă prevăzută și pedepsită de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu pedepsele de 1 an închisoare, aplicată pentru infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov și 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la 18.01.2022 și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 2 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate (2 ani și 3 luni închisoare), respectiv 9 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare în regim de detenție.
În temeiul art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus perioada în care inculpatul a fost reținut, respectiv, de la 22.12.2021, ora 10
30
până la 23.12.2021, ora10
30
din pedeapsa rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare.
În temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 112 alin. (2) C. pen. a dispus confiscarea în parte prin echivalent bănesc, în cuantum de 331,08 RON, a atelajului hipo aparținând inculpatului, folosit la săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, faptă prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată.
În temeiul art. 255 alin. (1) C. proc. pen.. a dispus restituirea către persoana vătămată B., domiciliat în județul Covasna, prin intermediul reprezentanților Ocolului Silvic Brețcu, a cantității de 1,86 m.c., lemn foc rotund specia gorun.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A., care, prin apărător ales a criticat sentința sub aspectul individualizării pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente care formează obiectul dosarului și sub aspectul modalității de executare a pedepsei rezultante.
Prin decizia penală nr. 168/Ap/28 februarie 2025, Curtea de Apel Brașov, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.. a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 202/11.07.2024 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pronunțată în dosarul nr. x/2023, pe care a desființat-o și rejudecând:
În temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului A. pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori (fapta din 12.12.2021), prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu aplicarea art. 5 C. pen.
În temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021 și a dispus executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 43 alin. (1), art. 96 alin. (5) C. pen., a adăugat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsa aplicată prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani și 5 luni închisoare în regim de detenție.
În temeiul art. 418 alin. (1) C. proc. pen.. a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei pentru 1 an și 11 luni închisoare în regim de detenție.
Instanța de apel a reținut că sunt nefondate criticile inculpatului sub aspectul individualizării pedepselor, însă, procedeul de contopire aplicat de prima instanță este eronat.
Astfel, a constatat că prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, s-a constatat că infracțiunea comisă la 21.05.2020 este concurentă cu infracțiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, rămasă definitivă la 26.05.2021 prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov.
În baza art. 583 C. proc. pen.. rap. la art. 97 alin. (1) C. pen. a dispus anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă la data de 26.05.2021 prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curții de Apel Brașov.
În baza art. 97 alin. (2) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. a contopit pedeapsa de 1 an închisoare cu pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare aplicată în cauză, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, la care a aplicat un spor de 4 luni, urmând să execute în final pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei și s-a stabilit un termen de supraveghere de 2 ani, calculat potrivit art. 97 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curții de Apel Brașov.
Curtea a constatat că procedeul de contopire a pedepselor aplicat de prima instanță este eronat, întrucât: deși sentința penală nr. 248 din 29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, a rămas definitivă prin neapelare la 18.01.2022, ulterior săvârșirii faptei din 12.12.2021, tot cu titlu definitiv, termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, ceea ce înseamnă că fapta din cauză este săvârșită în interiorul acestui termen.
Or, potrivit deciziei RIL nr. 42/2008, cu privire la care rezultă inclusiv din considerentele deciziei nr. 22/2020 pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că își păstrează aplicabilitatea, "infracțiunile săvârșite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea de condamnare anterioară să rămână definitivă. Sfera concursului de infracțiuni, ca pluralitate infracțională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracțiunile concurente și, ca atare, tot ceea ce precedă alcătuiește concursul, iar tot ceea ce urmează constituie recidivă".
Astfel, Curtea a reținut că se impune, în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen., revocarea suspendării executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa stabilită în cauză de 11 luni închisoare, rezultând în final pedeapsa de 2 ani și 5 luni închisoare, în regim de detenție. Însă, întrucât în cauză apelul a fost declarat exclusiv de către inculpat, având în vedere principiul neagravării situației în propriul apel, a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei în limita pedepsei aplicate de către prima instanță, de 1 an și 11 luni, în regim de detenție.
A dispus rămânerea în sarcina statului a cheltuielilor judiciare, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
Împotriva deciziei din apel, nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, la data de 19.03.2025, a formulat recurs în casație inculpatul A., prin avocat ales C., în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., indicând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. (s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege).
Prin cererea de recurs în casație formulată, apărarea inculpatului A. a solicitat admiterea recursului în casație, casarea deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 a Curții de Apel Brașov, pronunțată în dosarul nr. x/2023 și pe cale de consecință stabilirea pedepsei rezultante pentru infracțiunea de conducerea pe drumurile publice fără permis (fapta din data de 14.09.2019), pentru infracțiunea de conducere fără permis (fapta din data de 21.05.2020) și pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori (faptă din data de 12.12.2021) conform dispozițiilor art. 44 rap. la art. 40 din C. pen. și nu conform dispozițiilor art. 43 din C. pen., precum și reindividualizarea pedepsei rezultante aplicate prin dispunerea suspendării sub supraveghere a acesteia, conform disp. art. 91 din C. pen.. punerea în libertate a inculpatului până la soluționarea cauzei, eventual cu stabilirea măsurii controlului judiciar pe durata legală.
În esență, prin cererea de la dosar s-a arătat că, în fapt, Curtea de Apel Brașov prin decizia nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2023 a dispus desființarea sentinței penale nr. 202 din data de 11.07.2024 a Judecătoriei Târgu Secuiesc sub aspectul soluționării laturii penale și rejudecând cauza în temeiul art. 396 alin. (6) C. proc. pen.. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru comiterea infracțiunii de furt de arbori (faptă din 12.12.2021), prev. de art. 109 alin. (1)/1 lit. a) din Legea nr. 46/2008 modificată, cu aplicarea art. 5 C. pen., dispoziție pe care o consideră corectă.
Astfel, s-a arătat că prin aceeași decizie s-a dispus în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. revocarea suspendării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2021 și s-a dispus executarea acestei pedepse, iar în temeiul art. 43 alin. (1) și 96 alin. (5) C. pen. s-a adăugat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pedeapsa aplicată prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani și 5 luni închisoare, în regim de detenție, însă dat fiind principiul neagravării situației în propriul apel, Curtea de apel a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei în limita celei aplicate de către instanța de fond, respectiv 1 an și 11 luni închisoare, în regim de detenție.
Pentru a decide în maniera arătată, Curtea de Apel Brașov a considerat că procedeul de contopire a pedepselor aplicat de prima instanță este eronat: deși sentința penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, a rămas definitivă prin neapelare la 18.01.2022 ulterior săvârșirii faptei din 12.12.2021, tot cu titlu definitiv, termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, ceea ce înseamnă că prezenta faptă este săvârșită în interiorul acestui termen. Curtea a reținut că se impune, în temeiul art. 96 alin. (4) C. pen. revocarea suspendării pedepsei și dispunerea executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa stabilită prin prezenta, de 11 luni închisoare, rezultând în final 2 ani și 5 luni închisoare, în regim de detenție.
A arătat apărarea recurentului inculpat că raționamentul Curții de Apel Brașov în privința stabilirii formei de pluralități de infracțiuni, precum și în privința instituției revocării suspendării pedepsei este eronat. Luând evenimentele în ordin cronologic a arătat că inculpatul la data de 14.09.2019 a comis infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. și ped. de art. 335 alin. (1) C. pen., pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare prin sentința penală nr. 10 din 22.01.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul penal nr. x/2020, care a rămas definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de către Curtea de Apel Brașov. Prin această sentință în baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 2 ani. Ulterior s-a constatat că fapta pentru care a fost condamnat pentru prima dată se află în concurs real de infracțiuni cu o altă faptă, de aceeași natură, respectiv cu infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la data de 21.05.2020. Astfel s-a născut un al doilea dosar, nr. x/2021, iar în cursul derulării procesului penal care constituia obiectul dosarului susmenționat, inculpatul a mai comis cele două fapte penale, respective infracțiunea de tăiere arbori fără drept și furt de albori, la data de 12.12.2021 (fapte descoperite ulterior).
Prin sentința penală nr. 248 din data de 29.12.2021, pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de an și 2 luni închisoare pentru fapta din data de 21.05.2020 și prin aceeași hotărâre s-a constatat că această faptă se află în concurs cu cealaltă infracțiune de conducere fără permis de conducere, pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curți de Apel Brașov. Astfel s-a arătat că în mod corect s-a dispus anularea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin prima sentință și s-a dispus contopirea celor două pedepse, reținând că, pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare este mai severă și se impune adăugarea sporului la aceasta, rezultând o pedeapsă totală de 1 an și 6 luni închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere cu stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani, calculat potrivit art. 92 alin. (2) C. pen. de la data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu
Secuiesc, care într-adevăr a fost data de 26.05.2021.
S-a precizat că, între timp, respectiv la data de 12.12.2021, anterior pronunțării primei soluții în cadrul celui de al doilea dosar, inculpatul a comis cele două infracțiuni privind regimul silvic și în cadrul dosarului nr. x/2023 Judecătoria Târgu Secuiesc a analizat situația celor 4 fapte penale în ansamblul lor, și cu toate că sub aspectul individualizării pedepsei nu a ajuns la o concluzie corectă și legală, în schimb, în privința instituției concrete privind pluralitatea de infracțiuni, a ajuns la o concluzie corectă, când a stabilit că "în cauză sunt incidente dispozițiile art. 44 alin. (1) C. pen. privind pluralitatea intermediară în raport de infracțiunea de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare prin sentința nr. 10 din 22.01.2021 și totodată, instanța a constatat că infracțiunile ce fac obiectul prezentei cauze au fost săvârșite în condițiile concursului real de infracțiuni cu infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, faptă săvârșită la data de 21.05.2020, pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare prin sentința penală nr. 248 din data de 29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021.
A menționat inculpatul că această concluzie într-adevăr a fost corectă întrucât cele două fapte penale din data de 12.12.2021 au fost comise în stare de concurs față de fapta penală din data de 21.05.2020, iar față de infracțiunea din data de 14.09.2019 se află în pluralitatea intermediară. S-a susținut că afirmația inculpatului nu este în contradicție cu cele stabilite prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 42/2008, conform căreia infracțiunile săvârșite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea anterioară să rămână definitivă.
Sfera concursului de infracțiuni, ca pluralitate infracțională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracțiunile concurente și ca atare, tot ceea ce precedă alcătuiește concursul, iar tot ce urmează constituie recidivă. Așadar pentru fundamentarea susținerii că fapta din data de 12.12.2021 a fost comisă în stare de recidivă și nu în pluralitate intermediară, Curtea de Apel a susținut că și dacă suspendarea inițială a executării pedepsei a fost anulată, totuși termenul de supraveghere impus inculpatului a început să curgă de la data de 26.05.2021, adică inculpatul a suferit deja o condamnare definitivă la data de 26.05.2021.
Astfel, s-a arătat că prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare și nu la o perioadă mai mare de un an de închisoare, iar în privința celei de a doua condiții se analizează limita de pedeapsă prevăzută de lege, menționând că limita specială superioară trebuie să atingă cel puțin 1 an, modalitate de formulare, care diferă substanțial în urma unei analize atente față de prima condiție.
S-a susținut că, și în condițiile în care nu se neagă existența unei hotărâri de condamnare devenită definitivă anterior comiterii ultimelor două fapte (dintre care pentru una a intervenit prescripția), condițiile existente nu sunt suficiente pentru reținerea stării de recidivă.
Așadar, s-a arătat prin cererea de recurs în casație că realitatea juridică de necontestat este în sensul că inculpatul, la data de 26.05.2021, a fost condamnat la pedeapsa 1 an închisoare și nu la o pedeapsa mai mare de un an de închisoare, și prin nicio ficțiune juridică nu se poate considera că anterior datei de 12.12.2021, când a comis cele două infracțiuni privitoare la regimul silvic, a existat vreo hotărâre de condamnare a sa la pedeapsa mai mare de 1 an de închisoare. Pe cale de consecință, strict sub acest aspect, apărarea inculpatului a considerat corectă modalitatea de interpretare a Judecătoriei în ceea ce privește instituția pluralității de infracțiuni aplicate și nu cea a Curții de Apel Brașov care a considerat că avem de a face cu recidivă, de vreme ce art. 44 alin. (1) prevede că: Există pluralitate intermediară de infracțiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare și până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul săvârșește din nou o infracțiune și nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru starea de recidivă.
S-a susținut astfel că, fiind în prezența plurității intermediare, nu regulile de contopire ale recidivei, ci și cele ale concursului de infracțiuni se impun a fi aplicate, astfel cum dispune alin. (2) al aceluiași articol: În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracțiune și pedeapsa anterioară se contopesc potrivit dispozițiilor de la concursul de infracțiuni.
Având în vedere aceste aspecte, s-a susținut că prima instanță a realizat o contopire corectă a celor 4 fapte penale, chiar dacă nu a procedat la o individualizare corectă a modalității de executare și chiar dacă ulterior s-a constatat intervenirea prescripției pentru una dintre faptele comise.
Mai mult decât atât, s-a considerat de către apărarea inculpatului că, alături de greșita aplicare a regulilor instituției de recidivă, instanța de apel în mod incorect a procedat la instituția revocării pedepsei pe baza art. 96 alin. (4) C. pen. și la dispunerea executării de 1 an și 6 luni închisoare și nu la anularea dispoziției de suspendare pe baza prevederilor art. 97 din C. pen.
S-a arătat că, având în vedere dispozițiile art. 97 C. pen., soluția corectă ar fi fost anularea dispoziției de suspendare și ulterior stabilirea pedepsei rezultante pe baza regulilor concursului și pluralității de intermediare, dat fiind că inculpatul a comis cele două fapte din data de 12.12.2021 anterior rămânerii definitive a hotărârii, prin care s-a dispus suspendarea (29.12.2021) în vreme ce dispoziția legală inițială din luna mai a aceluiași an, prin care suspendarea inițială a fost dispusă, a fost anulată în mod expres, iar ceea ce a fost anulată, se consideră cu nu exista ca și realitate juridică.
A considerat apărarea inculpatului că sunt incidente dispozițiile art. 97 din C. pen. și nu cele ale art. 96 C. pen., dat fiind că fapta din 12.12.2021 a fost comisă anterior rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus (fără a fi anulat ulterior, cum s-a întâmplat cu prima hotărâre de condamnare) suspendarea.
Astfel, s-a susținut că aceste greșeli se impun a fi cenzurate, cum se impune și cenzurarea modalității de individualizare a pedepsei rezultante, ținând cont de faptul că fiind în prezența doar a anulării suspendării pedepsei și nu a revocării, nu există nici un obstacol legal la alegerea modalității executării pedepsei cu suspendare în continuare, cum greșit a considerat Curtea de Apel Brașov, atât pedepsele stabilite în acest dosar cât și modalitatea de executare fiind vădit nelegale și excesive.
În continuare, prin motivele de recurs în casație, apărarea inculpatului a făcut referiri la modalitatea de individualizare realizată de instanța de a apel, considerând că de fapt nici prima instanță și nici instanța de apel nu au realizat o individualizare corespunzătoare a pedepselor aplicate în sarcina inculpatului pentru infracțiunea care mai constituie obiectul prezentului proces și nici pe pedeapsa rezultantă.
Astfel, în esență, în ceea ce privește infracțiunea de tăierea de arbori, s-a subliniat gradul de pericol social în mod categoric redus, aspect care rezultă în mod categoric și din faptul că pagubele materiale produse prin aceasta au fost relativ nesemnificative, precum și dauna ecologică cauzată; s-a arătat că urmarea imediată a acestei fapte a constat în producerea unui prejudiciu în valoare de 1.244,02 RON fără TVA, subliniind faptul că este vorba despre un prejudiciu material redus și acesta a fost reparat integral de către inculpat astfel cum rezultă din bonul fiscal din data de 16.01.2023, iar Ocolul Silvic Brețcu a arătat că tocmai pentru acest motiv nu se constituie parte civilă, și astfel efectuând plata, inculpatul a reparat integral dauna produsă într-un termen scurt, aspect care arată că a reconsiderat foarte repede consecințele faptei sale, urmărind reintrarea în legalitate. În ceea ce privește persoana inculpatului, s-a subliniat că de la bun început a recunoscut în mod corect faptele comise, a dat dovadă de o conduită de colaborare cu organele de urmărire penală și ulterior cu instanța de judecată, solicitând aplicarea procedurii simplificate. Astfel, în lumina gravității reduse a faptelor inculpatului, precum și a conduitei sincere de colaborare dovedită pe parcursul procesului, s-a susținut prin cererea de recurs în casației că soluția corectă ar fi fost amânarea aplicării pedepsei, care ar fi fost posibilă în virtutea pedepsei rezultante de 1 an și 11 luni închisoare, sau în cel mai rău caz, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, menționând că pedeapsa rezultantă se află la o distanță semnificativă față de pragul prevăzut de art. 91 C. pen. respectiv cel de 3 ani.
Pentru motivele arătate, apărarea inculpatului a solicitat ca răspunderea sa să fie stabilită prin aplicarea unei forme de executare mai puțin severe, urmând ca toate consecințele legale ce i se vor impune prin decizie să le îndeplinească cu responsabilitate, apreciind că solicitarea sa, în raport cu circumstanțele reale și personale ale cauzei, se înscrie în practica judiciară în materie. În final, a considerat recurentul inculpat că ținând cont de faptul că a înțeles rolul și rostul respectării prevederilor legale în domeniul silvic, condamnarea sa la pedeapsa închisorii în regim de detenție ar fi o măsură excesivă și această modalitate de executare nu ar fi necesară pentru atingerea scopului urmărit de lege, cu efecte de prevenție generală și specială, menționând că nici în trecut nu a prezentat și nici în prezent nu reprezint pericol pentru societate, solicitând în consecință schimbarea individualizării pedepsei sale în sensul arătat și să se constate temeinicia recursului în casație formulat.
Prin încheierea din camera de consiliu din data de 27 mai 2025 a în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală, în dosarul nr. x/2023, constatând că prezenta cerere de recurs în casație formulată de inculpatul A. îndeplinește cerințele prevăzute de dispozițiile art. 434 alin. (1), art. 435, art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. și art. 437 raportat la art. 438 din C. proc. pen.
****************************
Examinând recursul în casație, în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și din C. proc. pen., prin prisma motivului de casare invocat și pentru care s-a admis în principiu, respectiv, acela prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., respectiv s-au aplicat pedepse în alte limite decât acelea legale, Înalta Curte îl apreciază că este întemeiat.
Prealabil analizării motivelor de recurs în casație formulate în cauză, Înalta Curte reține, în ceea ce privește cazul de casare prevăzut în dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.., că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situația în care pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind individualizarea pedepsei. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a relevat în mod constant faptul că legiuitorul, prin pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport de încadrarea juridică și de cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită cu titlu definitiv de către instanța de apel.
Jurisprudența instanței supreme este constantă în a aprecia asupra incidenței cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.. în cazul stabilirii greșite nu doar a pedepsei principale, în sensul că aceasta nu se încadrează în limitele prevăzute de legiuitor, ci și în cazul stabilirii greșite a pedepsei rezultante, ca urmare a erorilor în alegerea tratamentului sancționator în cazul unei pluralități de infracțiuni, în cazul erorilor privind calculul pedepsei rezultante ca urmare a reținerii concursului de infracțiuni, precum și a modului de stabilire a acestor pedepse în raport de regimul juridic aplicabil (recidiva postcondamnatorie, pluralitatea intermediară de infracțiuni). Astfel, în cazul erorilor privind tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sau al recidivei, acestea au fost corectate de instanța supremă pe calea recursului în casație întemeiat pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. (I. C. civ..J, secția penală, decizia penală nr. 150/RC din data de 4 aprilie 2017, ww.scj.ro.).
Ceea ce se critică, în esență, pe calea recursului în casație de față este stabilirea greșită a tratamentului sancționator pentru pluralitatea de infracțiuni reținută în sarcina inculpatului, pluralitate care în opinia recurentului a fost calificată greșit ca fiind recidivă, în realitate fiind vorba despre o pluralitate intermediară. În același timp sunt criticate și dispozițiile instanței de apel privind revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei anterioare și aplicarea regulilor de cumul aferente recidivei.
În vederea examinării în concret a pluralității de infracțiuni reținute în sarcina recurentului inculpat, se impun a fi menționate condamnările care se înscriu în antecedența acestuia, precum și cele dispuse în cauză, după cum urmează:
Prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, a fost condamnat pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen..(faptă săvârșită la 14.09.2019) la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, sentință rămasă definitivă prin Decizia nr. 333/26.05.2021 a Curții de apel Brașov;
Prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022 a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen. (fapta săvârșită în data de 21.05.2020).
Întrucât s-a constatat că infracțiunea din data de 21.05.2020 a fost săvârșită mai înainte ca inculpatului să-i fi fost fost aplicată pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare sub supraveghere (prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc), iar cele două infracțiuni mai sus menționate sunt în concurs, s-a dispus în baza art. 97 alin. (1) C. pen., anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 a Curții de apel Brașov, au fost contopite cele două pedepse de 1 an închisoare și 1 an și 2 luni închisoare, aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni prevăzute de art. 335 alin. (1) C. pen. și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni, din nou, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de supraveghere stabilit, de 2 ani începând să curgă, potrivit art. 97 alin. (2) C. pen., de la data rămânerii definitive a primeia dintre hotărâri, respectiv, 26.05.2021.
Inculpatul a fost condamnat în cauza de față la pedepsele de 11 luni închisoare pentru infracțiunea de tăiere fără drept de arbori, prev. de art. 107 alin. (1)
1
lit. b) din Legea nr. 46/2008 și 4 luni închisoare pentru infracțiunea de furt de arbori, prev. de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008, ambele fapte fiind săvârșite la data de 12.12.2021.
Instanța de apel a apreciat că inculpatul a comis ultimele infracțiuni, cele care fac obiectul cauzei, în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa anterioară de 1 an și 6 luni, care reprezintă primul termen al recidivei, întrucât ambele fapte din cauză au fost comise în interiorul termenului de supraveghere de 2 ani, care a început să curgă la 26.05.2021.
Înalta Curte constată că data de debut a curgerii termenului de supraveghere în interiorul căruia instanța de apel a reținut că ar fi fost comise faptele, a fost stabilită retroactiv, ca efect al aplicării dispozițiilor privind anularea suspendării sub supraveghere, potrivit dispozițiilor art. 97 alin. (1) și (2) C. pen., potrivit cărora, (1)Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen, suspendarea se anulează, aplicându-se, după caz, dispozițiile privitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară. (2) În caz de concurs de infracțiuni sau pluralitate intermediară, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 91. Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a pronunțat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere".
Nicidecum acest lucru nu semnifică faptul că la data săvârșirii faptelor din cauză, singura dată care are importanță pentru stabilirea celui de-al doilea termen al stării de recidivă, inculpatul s-ar fi aflat în interiorul termenului de supraveghere pentru pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, considerată de instanța de apel ca fiind primul termen (multiplu) al recidivei postcondamnatorii. La data săvârșirii celor două infracțiuni din prezenta cauză, respectiv, 22.12.2021, inculpatul nici nu fusese condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare în raport de care instanța de apel a reținut starea de recidivă, această condamnare intervenind abia la 18.01.2022. Înalta Curte constată că la data săvârșirii faptelor din cauză, 22.12.2021, singura condamnare definitivă a inculpatului era aceea de 1 an închisoare, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, pentru infracțiunea prevăzută de art. 335 alin. (1) C. pen..(faptă săvârșită la 14.09.2019), sentință definitivă prin Decizia nr. 333/26.05.2021 a Curții de apel Brașov. Or, în raport de pedeapsa ce reprezintă primul termen al pluralității de infracțiuni, se constată că nu sunt întrunite condițiile pentru recidivă postcondamnatorie, pedeapsa anterioară aplicată nefiind mai mare de 1 an închisoare, așa cum prevăd dispozițiile art. 41 alin. (1) C. pen.
Înalta Curte reține că în cauză nu erau aplicabile nici cele două decizii obligatorii menționate de instanța de apel, nr. 42/2008 și nr. 22/2020. Decizia nr. 42/13 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție se referă la situația în care instanța este învestită prin același act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, caz în care s-a decis aplicabilitatea dispozițiilor 85 din C. pen. (1969), însă în cauză, ambele infracțiuni cu care a fost sesizată instanța au fost comise la aceeași dată, și ambele, ulterior unei singure hotărâri de condamnare la pedeapsa de 1 an închisoare.
În ceea ce privește Decizia nr. 22/9 iulie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se constată că prin aceasta s-a stabilit că, în cazul în care o infracțiune (A) este concurentă atât cu infracțiunea ce reprezintă primul termen (B), cât și cu infracțiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operațiunea de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracțiuni între pedepsele stabilite pentru infracțiunile (A) și (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracțiunea (C)".
Prin ipoteză această decizie se exclude de la aplicabilitate, întrucât, inculpatul nu a avut în antecedență o condamnare care să constituie primul termen al recidivei, or, ipoteza ce a născut întrebarea pentru a cărei dezlegare a fost sesizată Înalta Curte, respectiv mecanismul de determinare a pedepsei rezultante, aplicabil, a fost aceea în care, după comiterea infracțiunii care constituie al doilea termen al recidivei, se descoperă o infracțiune, concurentă cu cea de la primul termen al recidivei, dar și cu cea de la termenul al doilea. Așa cum am arătat, la data faptelor în cauză, 22.12.2021, inculpatul avea o singură condamnare definitivă, aceea de 1 an închisoare, or aceasta nu poate constitui primul termen al recidivei.
Ca urmare, Înalta Curte apreciază că prima instanță a reținut în mod just că în cauză erau aplicabile regulile pluralității intermediare, faptele din cauză fiind comise în stare de pluralitate intermediară față de prima condamnare, de 1 an închisoare, și mai înainte de rămânerea definitivă a condamnării pentru cea de-a doua infracțiune prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen. (la data de 18.01.2022, prin neexercitarea apelului împotriva sentinței penale nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc), deci în concurs cu această faptă, impunându-se aplicarea tratamentului sancționator al concursului de infracțiuni pentru toate faptele comise de inculpat.
Prin urmare, se impune menținerea soluției pronunțate de prima instanță de judecată, cu înlăturarea dispozițiilor privind condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru infracțiunea de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea 46/2008, pentru care, s-a reținut în mod just că s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale, nefiind necesar să fie redate considerentele instanței de apel, corecte din acest punct de vedere, și de altfel, soluția de încetare a procesului penal pentru această infracțiune nefăcând obiect al criticilor în prezentul recurs în casație.
Cât privește criticile formulate de apărarea recurentului referitoare la reindividualizarea pedepselor aplicate și la schimbarea modalității de executare a pedepsei rezultante, prin suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, Înalta Curte constată că aceste solicitări nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.., limitele judecării recursului fiind de altfel stabilite prin încheierea de admitere în principiu.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. va admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28.02.2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală în dosarul nr. x/2023.
Va casa în parte decizia penală atacată, respectiv, în ceeea ce privește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, reținerea stării de recidivă și aplicarea dispozițiilor referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, și în înlăturarea greșitei aplicări a legii:
Va descontopi pedeapsa principală rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov;
- pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la data de 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022;
- pedeapsa de 11 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1
1
) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2023;
- pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2023.
Va menține dispoziția privind încetarea procesului penal, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.. pentru infracțiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021) prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 C. pen., reținută în sarcina inculpatului A..
În baza art. 44 alin. (2), art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen. va contopi pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1
1
) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov și pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la data de 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, și va dispune aplicarea pedepsei celei mai grele, de 1 an și 2 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv, respectiv, 7 luni și 20 de zile, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 1 an, 9 luni și 20 de zile închisoare, în regim de detenție.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.
Va dispune anularea formelor de executare emise și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 250 de RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.. admite recursul în casație declarat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 168/Ap din data de 28.02.2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală în dosarul nr. x/2023.
Casează în parte decizia penală atacată, numai în ceeea ce privește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului, reținerea stării de recidivă și revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, și în înlăturarea greșitei aplicări a legii:
Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 1 an și 11 luni închisoare aplicată inculpatului A., în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:
- pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov;
- pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la data de 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022;
- pedeapsa de 11 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1
1
) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2023;
- pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2023.
Menține dispoziția privind încetarea procesului penal împotriva inculpatului A. pentru infracțiunea de furt de arbori (fapta din 12.12.2021) prevăzută de art. 109 alin. (1)
1
lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 5 C. pen., în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 44 alin. (2), art. 40 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 38 alin. (1) C. pen. contopește pedeapsa de 11 luni închisoare aplicată în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere fără drept de arbori, prevăzută de art. 107 alin. (1
1
) lit. b) din Legea nr. 46/2008, prin sentința penală nr. 202/11.07.2024 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 168/Ap din 28 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art. 335 alin. (1) C. pen., săvârșită la data de 14.09.2019, prin sentința penală nr. 10/22.01.2021 a Judecătoriei Târgu Secuiesc, în dosarul nr. x/2020, definitivă prin decizia penală nr. 333/26.05.2021 pronunțată de Curtea de Apel Brașov și pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, săvârșită la data de 21.05.2020, prin sentința penală nr. 248/29.12.2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Secuiesc în dosarul nr. x/2021, definitivă prin neapelare la data de 18.01.2022, și dispune aplicarea pedepsei celei mai grele, de 1 an și 2 luni închisoare, la care se adaugă sporul obligatoriu de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv, respectiv, 7 luni și 20 de zile, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa principală rezultantă de 1 an, 9 luni și 20 de zile închisoare, în regim de detenție.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin prezentei decizii.
Dispune anularea formelor de executare emise și emiterea de noi forme de executare în baza prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului în casație rămân în sarcina statului.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 250 de RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 octombrie 2025.