ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 62/2025

Ședința publică din data de 15 ianuarie 2025

Asupra recursului de față, subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare", reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la 14.01.2022, reclamantul Municipiul Brăila a chemat în judecată pe pârâta S.C. A. S.R.L., solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 102.790 RON, reprezentând penalități aferente trimestrului III 2021 pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Măsurarea colectării separate a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeurile municipale" și a sumei de 199.487 RON, reprezentând penalități aferente aceleiași perioade pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Cantitatea de deșeuri colectate selectiv, raportată la cantitatea de deșeuri colectate", precum și a cheltuielilor de judecată.

La 26.04.2023, pârâta a invocat excepția de nelegalitate a hotărârii nr. 726/20.12.2018 a Consiliului Local Municipal Brăila; în vederea soluționării acesteia, emitentul actului administrativ a dobândit calitatea de parte în proces.

Prin sentința nr. 112/Fciv/07.06.2023, Tribunalul Brăila, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate, a admis cererea și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 101.517,60 RON, reprezentând penalități aferente trimestrului III 2021 pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Măsurarea colectării separate a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă" și suma de 199.487 RON, reprezentând penalități aferente aceleiași perioade, pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Cantitatea de deșeuri colectate selectiv raportată la cantitatea de deșeuri colectate".

Împotriva acestei sentințe, S.C. A. S.R.L. a declarat apel, care a fost admis prin decizia nr. 201/26.06.2024 a Curții de Apel Galați, secția a II-a civilă; ca o consecință, sentința atacată a fost schimbată în parte, în sensul că cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 199.487 RON, cu titlu de penalități aferente trimestrului III al anului 2021 pentru neîndeplinirea indicatorului de performanță "Cantitatea de deșeuri colectate selectiv, raportată la cantitatea de deșeuri colectate" a fost respinsă ca nefondată, celelalte dispoziții ale sentinței fiind menținute.

Împotriva acestei decizii, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs.

În motivarea căii de atac, a susținut că decizia recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei și că instanța de apel a încălcat sau a aplicat greșit normele de drept material; a invocat, astfel, cazurile de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 03.10.2024, Municipiul Brăila a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

La termenul de astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția tardivității recursului, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:

În conformitate cu art. 485 alin. (1) C. proc. civ., "Termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. (…)", iar potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., "(…) când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește".

Potrivit art. 182 alin. (1) și (2) C. proc. civ. "Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile".

Înalta Curte constată că, astfel cum rezultă din dosarul de apel și nu a fost contestat, apelanta S.C. A. S.R.L. și-a exprimat acordul pentru comunicarea actelor de procedură în format electronic și a furnizat adresa de poștă electronică pentru primirea acestora; la dosarul instanței de apel se află dovada că decizia nr. 201/26.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă, i-a fost comunicată actualei recurente prin modalitatea aleasă.

În forma actuală, în vigoare și la data începerii procesului - 14.01.2022 -, art. 154 alin. (6

1

) C. proc. civ. prevede că "Citațiile și celelalte acte de procedură menționate la alin. (6) se consideră comunicate la momentul la care au primit mesaj din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta"; art. 163 alin. (11

1

) din același cod dispune că "Atunci când comunicarea actelor s-a realizat potrivit prevederilor art. 154 alin. (6) mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de comunicare. Acesta se va lista și se va atașa la dosarul cauzei".

Autoarea căii de atac nu contestă că decizia recurată i-a fost remisă prin poștă electronică la 05.07.2024, dar consideră că sintagma "au ajuns la destinatar" trebuie echivalată cu momentul când destinatarul vizualizează comunicarea și arată că aceasta s-a produs la 07.07.2024.

Această interpretare nu poate fi primită.

Împrejurarea că legiuitorul prezumă că momentul comunicării este reprezentat de finalizarea, din punct de vedere tehnic, a procesului de transmitere a actului de procedură și nu de acțiunea destinatarului de a-l accesa rezultă din termenii folosiți univoc în art. 154 alin. (6

1

) și art. 163 alin. (11

1

) C. proc. civ. - care valorifică mesajul primit de la sistem, ce atestă că actul de procedură a ajuns la destinatar -, dar și în art. 165 pct. 3 C. proc. civ. - care statuează că data comunicării este cea arătată pe copia imprimată a expedierii, certificată de grefierul care a făcut transmisiunea.

Această concluzie se corelează și cu modul în care procedura se socotește îndeplinită atunci când, comunicat prin celelalte mijloace reglementate de art. 154 C. proc. civ., actul nu a fost primit de destinatar. Articolul 165 pct. 1 C. proc. civ. activează în acest caz o prezumție, stabilind că data comunicării este cea a semnării dovezii de înmânare ori, după caz, a încheierii procesului-verbal prevăzut la art. 164, indiferent dacă partea a primit sau nu citația ori alt act de procedură personal.

Validând conformitatea sintagmei prevăzute de art. 165 pct. 1 C. proc. civ. cu legea fundamentală, Curtea Constituțională a reținut în decizia nr. 131/2019 că această prezumție, a îndeplinirii procedurii de citare indiferent de faptul primirii personale de către parte a actelor comunicate, este una rezonabilă, ce are drept scop evitarea perpetuării neregularităților procedurale în materia citării și a comunicării actelor de procedură.

Or, echivalarea momentului livrării cu cel al comunicării se justifică cu atât mai mult în cazul art. 154 alin. (6

1

) C. proc. civ., câtă vreme ea se bazează pe existența unei confirmări procurate de sistemul tehnic, care atestă că remiterea actului de procedură s-a făcut la adresa de poștă electronică indicată de parte. Numai această interpretare asigură textului legal efect util în cazul în care partea ar refuza să acceseze conținutul mesajului electronic, de vreme ce acceptarea tezei potrivit căreia momentul vizualizării este relevant, propusă de recurentă, ar face inaplicabilă norma legală, cu afectarea principiului soluționării cauzelor în termen optim și previzibil.

Așadar, transpunând considerentele expuse la cauza de față, Înalta Curte constată că mesajul de comunicare a deciziei instanței de apel, care constituie dovada comunicării acesteia către recurenta-pârâtă, atestă că ea s-a produs la 05.07.2024, astfel încât termenul de recurs a început să curgă la 06.07.2024 și s-a împlinit la 05.08.2024, o zi de luni.

Cum recursul a fost depus prin poștă electronică la 07.08.2024, ora 20:35, calea de atac apare formulată cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile reglementat de art. 485 alin. (1) teza I C. proc. civ., împrejurare ce determină incidența art. 185 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia nerespectarea termenului stabilit pentru exercitarea unui act procedural atrage decăderea părții din dreptul de a valorifica dreptul procesual, actul afectat de acest viciu fiind lovit de nulitate.

Față de considerentele expuse, reținând că a fost declarat după împlinirea termenului legal, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 201/26.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 ianuarie 2025.