ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 400/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 400/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 26 februarie 2025
Deliberând asupra recursurilor și subliniind, în prealabil, că, potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins (...)", reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția I civilă la 20.03.2023 sub nr. x/2023, reclamanta Uniunea Sindicală Județeană Sanitas Botoșani, în numele membrilor de sindicat A., B., C., D., E., F. și G., a chemat în judecată pe pârâtul Spitalul Județean de Urgență "Mavromati Botoșani", solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâtul la calcularea și plata sporului reglementat de Legea nr. 56/2020 și de Ordinul nr. 1070/2020, în procent de 10% pentru perioada 21.03.2020-31.03.2020 și de 15% pentru perioada 01.04.2020-14.08.2020, cuvenit membrilor de sindicat care își desfășoară activitatea în secția Explorări Funcționale și în procent de 10% pentru perioada 21.03.2020-31.03.2020 și de 30% pentru perioada 01.04.2020-14.08.2020, cuvenit persoanei care își desfășoară activitatea în secția Hemodializă, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective și la care se va adăuga dobânda legală penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată aferentă fiecărei luni până la plata efectivă a sporului.
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității cererii de chemare în judecată pentru lipsa dovezii calității de reprezentant a sindicatului, în subsidiar solicitând respingerea acțiunii.
Totodată, a formulat cerere de chemare în garanție a Casei de Asigurări de Sănătate Botoșani, solicitând ca, în situația admiterii acțiunii, aceasta să despăgubească Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani cu suma pretinsă de reclamanți.
Prin sentința civilă nr. 226/13.03.2024, Tribunalul Botoșani, secția I civilă a respins excepția nulității cererii invocată de pârât prin întâmpinare, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâtul la calcularea și plata sporului reglementat de Legea nr. 56/2020 și Ordinul nr. 1070/2020, pentru reclamanții A., B., C., D., E. și F. în procent de 15%, iar pentru reclamanta G., în procent de 30% pentru perioada 07.04.2020-14.08.2020, raportat la perioada lucrată de fiecare reclamant în parte, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la data plății efective și la plata dobânzii legale penalizatoare, calculată de la data scadenței obligației de plată aferentă fiecărei luni, până la plata efectivă a sporului. A admis cererea de chemare în garanție și a obligat Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani să pună la dispoziția pârâtului Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani sumele necesare achitării drepturilor bănești solicitate de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe civile, Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani a declarat apel, care a fost respins prin decizia civilă nr. 655/19.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Împotriva deciziei curții de apel, pârâtul Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani și chemata în garanție Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.
La 12.09.2024, intimatul-pârât Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani a depus întâmpinare la recursul declarat de chemata în garanție, prin care a invocat nulitatea căii de atac și a prezentat argumente privind inadmisibilitatea recursului acesteia, solicitând admiterea propriului recurs.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosar la 19.09.2024, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului formulat de recurentul-pârât.
Astăzi, în ședință publică, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității recursurilor, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., reține următoarele:
Cu titlu prealabil, instanța supremă arată că excepția invocată din oficiu primează asupra excepției nulității invocate de intimatul-pârât prin întâmpinare, întrucât vizează legalitatea învestirii instanței de recurs, astfel că, potrivit art. 248 (2) C. proc. civ. se impune soluționarea acesteia cu prioritate, întrucât în situația admiterii acesteia, soluționarea excepției nulității ar fi de prisos.
Recursurile supuse analizei au ca obiect decizia civilă nr. 655/19.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă în apel, într-un proces care, în ansamblul său, are natura juridică a unui conflict de muncă, în sensul prevăzut de art. 231 din Codul muncii, întrucât atât cererea principală, cât și cea de chemare în garanție vizează realizarea drepturilor salariale pretinse de reclamanți în temeiul Legii nr. 56/2020 și al Ordinului nr. 1070/2020 privind stabilirea categoriilor de personal și mărimea concretă a sporului pentru condiții de pericol deosebit acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului medical participant la acțiuni medicale împotriva COVID-19.
Înalta Curte amintește că unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.
Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457.
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., în forma în vigoare la data începerii procesului, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) -j
3
), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)".
Dispozițiile legale anterior evocate, coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., impun concluzia că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului împotriva hotărârilor prin care a fost soluționat, în apel, un litigiu de muncă, astfel de hotărâri fiind, potrivit art. 634 alin. (2) din același act normativ, definitive de la pronunțare.
Transpunând în speță aceste dispoziții legale, Înalta Curte reține că decizia atacată, dată în materia conflictelor de muncă, este definitivă de la pronunțare, rezultând astfel caracterul inadmisibil al demersului judiciar supus analizei.
Referitor la mențiunea căii de atac a recursului cuprinsă în dispozitivul deciziei atacate, Înalta Curte reține că principiul legalității căilor de atac, reglementat de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., se opune oricărei mențiuni contrare din hotărârea judecătorească, astfel că partea nu poate exercita decât calea de atac prevăzută de lege, iar nu pe cea indicată eronat în dispozitivul hotărârii judecătorești.
Pe temeiul acestor considerente, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile ca inadmisibile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de recurentul-pârât Spitalul Județean de Urgență "Mavromati" Botoșani și recurenta-chemată în garanție Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani împotriva deciziei civile nr. 655/19.06.2024, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 februarie 2025.