ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 368/2025

Ședința publică din data de 11 februarie 2025

ÎNALTA CURTE, asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data 5 noiembrie 2024 rolul Curții de Apel București sub nr. x/2024, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Gorj a solicitat anularea Deciziei nr. 216D/04.10.2024 a Biroului Electoral Central prin care s-a respins contestația împotriva Procesului Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Gorj, solicitând suspendarea efectelor actului atacat, desființarea deciziei atacate și anularea Procesului Verbal nr. 281 încheiat la data de 30.10.2024 de către Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Gorj.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, art. 20 din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 41 din data de 07.11.2024, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a contestației electorale către Tribunalul Gorj, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2024.

I.2. Hotărârea pronunțată în primă instanță.

Prin sentința nr. 317 din data de 18 noiembrie 2024, pronunțate de Tribunalul Gorj, secția I civilă în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă contestația formulată de reclamanta A. ca tardiv formulată.

I.3. Decizia pronunțată în apel

Prin decizia civilă nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă în dosarul nr. x/2024 a fost respins apelul formulat de către apelanta-reclamantă A. împotriva sentinței civile nr. 317, pronunțată la data de 18 noiembrie 2024, de către Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2024, în contradictoriu cu intimații-pârâți Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 20 Gorj, având ca obiect contestație la legea electorală, ca nefondat.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A..

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 16 decembrie 2024 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 2, astfel cum reiese din fișa Ecris (aflată la dosarul de recurs).

Prin rezoluția din data de 16 decembrie 2025 s-a dispus efectuarea procedurilor de comunicare, astfel cum acestea sunt reglementate de dispozițiile art. 490 alin. (2) C. proc. civ., stabilind în cadrul verificărilor că cererea de recurs îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c)-e) C. proc. civ., iar în ceea ce privește cerința impusă de lit. d) al aceluiași articol, s-a constatat că recurenta-reclamantă a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

În temeiul art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013, raportat la 108 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, coroborat cu prevederile art. 29 alin. (1) lit. h) din O.U.G. nr. 80/2013 s-a constatat că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Prin aceeași rezoluție, în temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen de judecată la data de 11 februarie 2025, în ședință publică, cu citarea părților, în vederea soluționării recursului declarat în cauză.

II.1. Motivele de recurs

Prin recursul formulat recurenta-reclamantă a invocat incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. solicitând instanței de recurs admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, cu consecința anulării Procesului Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 20 Gorj.

Recurenta-reclamantă a susținut nelegalitatea hotărârii recurate motivat de faptul că instanța de apel nu a stabilit cadrul procesual și nici nu s-a pronunțat pe niciunul din motivele de nelegalitate invocate prin intermediul contestației și a cererilor ulterioare și nici pe excepții, care trebuiau soluționate cu precădere potrivit ordinii stabilite la art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

S-a susținut că soluția de respingere a apelului ca nefondat a avut la bază un alt cadru normativ respectiv Legea nr. 115/2015 și nu Legea nr. 208/2015, cauza nefiind soluționată în limitele arătate de reclamantă prin cererea introductivă.

Pe de altă parte, Tribunalului Gorj, s-a considerat necompetent să soluționeze cauza, motivat de faptul că acesta este competent să judece exclusiv contestații de admitere sau respingere a unor candidaturi, fapt ce denotă, în opinia recurentei, o lipsă de competență teritorială și materială de a soluționa cauza. În acest context, recurenta a susținut că există o contradicție funcțională a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Gorj în a emite acte juridice cu caracter administrativ, limitat numai la admiterea sau respingerea de candidaturi, aspect ce conduce la încălcarea atribuțiilor prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. a), d), f), g), h) i), j) și k) din Legea nr. 208/2015 și nerecunoașterea proceselor-verbale emise până în prezent.

Totodată, recurenta a arătat faptul că primul termen de judecată a fost stabilit cu nerespectarea termenului legal de 48 de ore de la înregistrarea contestației, fiind fixat un termen de judecată foarte lung în comparație cu cauze similare privind procesul electoral, reclamanta fiind astfel prejudiciată în dreptul de a participa în condiții de egalitate la scrutinul electoral, instanța de judecată trecând peste o serie de aspecte de nelegalitate cu privire la componența Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 21 Harghita dar și a Biroului Electoral Central și prematuritatea constituirii și completării acestora organisme electorale.

Astfel, în opinia recurentei, instanța de judecată a trecut peste aspectele procedurale invocate privind lipsa stabilirii cadrului procesual, încălcarea principiilor disponibilității și al contradictorialității procesului civil precum și necomunicarea întâmpinărilor la cererea de chemare în judecată.

Recurenta a precizat faptul că a solicitat judecata cauzei în lipsă dar a criticat soluția instanței de apel care, în mod nelegal, a procedat la soluționarea acesteia prin hotărâre definitivă trecând peste aspectele ce țin de legalitatea desfășurării ședinței de judecată.

Recurenta a criticat și aspectul pronunțării unei hotărâri definitive de către instanța de fond, încalcă, în opinia sa, principiile procesuale și procedurale ale părților implicate atât în procesul electoral cât și în cauza dedusă judecății, controlul judiciar trebuind a fi exercitat într-o manieră exigentă prin însăși liberul acces la justiție, în caz contrar, actele administrative emise în condițiile prevăzute în acțiunea formulată ar crea o situație arbitrară în ceea ce privește drepturile și libertățile cetățenilor, Instanța judiciară are obligația de a verifica legalitatea și corectitudinea acesteia în condițiile în care probatoriul administrat în susținerea contestației conduce, în mod nemijlocit, la crearea dubiului instanței cu privire la aceste drepturi inalienabile.

S-a susținut astfel că absența posibilității de contestare, ar conduce la neglijarea și încălcarea în continuare a drepturilor individuale dar și colective fără posibilitatea unei remedieri adecvate, accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil fiind esențiale pentru protejarea drepturilor recurentei și pentru asigurarea respectării principiilor statului de drept, sens în care aceasta a invocat și prevederile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil.

Prin memoriul de recurs s-a precizat că, în condițiile în care apelul ar fi respins ca fiind inadmisibil, recurenta înțelege să invoce excepția de nelegalitate întrucât un act administrativ precum Procesul Verbal nr. x/30.10.2024 încheiat cu ocazia completării Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Gorj, îngrădește în primul rând organizației cetățenilor aparținând minorității naționale italiene de a-și organiza individual participarea la scrutinul electoral pentru a fi aleasă în structura Camerei Deputaților prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în urma unor alegeri libere, periodice și corecte, prin suspendarea drepturilor acestei organizații o data cu constituirea Biroului Electoral Central la data de 05.09.2024 în temeiul art. 11 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, potrivit căruia la momentul desemnării membrului Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în cadrul acestui organism, recurentei i s-au suspendat drepturile și drept urmare nu mai avea capacitate de exercițiu, aceasta fiind exercitată "prin efectul legii" de către alte persoane străine de aceasta.

Astfel, recurenta a susținut că îngrădirea accesului liber la justiție în vederea efectuării unui control de nelegalitate față de un act administrativ emis de către o autoritate publică, reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției României dar și a prevederilor art. 6 raportat la art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și motiv pentru care a solicitat să de constate nelegalitatea hotărârii pronunțate.

A susținut recurenta faptul că sunt îndeplinite condițiile de formă și de fond pentru ca cererea să fie admisă.

Din extrasele din Registrul ONG a Ministerului Justiției rezultă că o serie de competitori electorali, precum organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale enumerate în memoriul de recurs, nu au dreptul de a participa la scrutinul electoral.

În acest context, s-a susținut că prin natura problemelor cu care se confruntă Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale, nu numai că se încalcă o serie de prevederi de natură penală, dar creează greșita impresie a alegătorilor și a cetățenilor României, că apartenența la o astfel de structură, creează o serie de cauze de impunitate cu privire la o serie de neregularități care, în marea lor măsură, reprezintă acte de corupție, fiind de asemenea încălcate garanțiile prevăzute de art. 6 alin. (2) din Constituția României republicată.

Recurenta-reclamantă a formulat critici privind Legea nr. 208/2015 pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente ca fiind adoptată cu încălcarea art. 2 alin. (2), art. 16, art. 55 alin. (1) și art. 69 alin. (2) din Constituția României republicată, prin introducerea în procesul electoral a Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale, aceasta încălcând, în opinia recurentei, principiul securității juridice.

Aparatul de lucru al Camerei Deputaților prin Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în calitate de angajați ai Camerei Deputaților ce sunt implicați în procesul electoral, se află în stare de conflict de interese în condițiile încălcării prevederilor art. 14 alin. (1) și art. 14 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prin prezența unui Grup Parlamentar în procesul electoral prin desemnarea unor reprezentanți în Biroul Electoral Central, se încalcă, în opinia recurentei, egalitatea în drepturi a fiecărui competitor electoral și nu în ultimul rând, dreptul de a alege și de a fi ales potrivit prevederilor art. 39 și art. 40 din Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Recurenta a învederat că înțelege să invoce excepția prematurității constituirii Biroului Electoral Central și a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 20 Gorj în contextul în care o dată cu excluderea reprezentantului recurentei A.., Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale s-a dizolvat, astfel, neputând să acționeze "în numele organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale membre ale acestuia" ci era obligatorie organizarea la nivel național a alegerilor parlamentare pentru acea minoritate națională întrucât Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale se constituie prin efectul legii, respectiv în baza art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, art. 13 alin. (1) teza a II-a din Regulamentul Camerei Deputaților republicat și al art. 62 alin. (2) din Constituția României republicată.

Prin memoriul de recurs recurenta-reclamantă a invocat excepția nelegalității constituirii celor doi intimați-pârâți din prezenta cauză, prezența Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale în textul Legii nr. 208/2015 încălcând interdicțiile prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 precum și art. 33 alin. (1) pct. 1 din același act normativ.

Totodată, recurenta a criticat soluția de declinare a competenței de către Curtea de Apel București către Tribunalul Gorj, soluție care a afectat principiul egalității de arme în materia exercitării căilor de atac prevăzută de art. 19 din Legea nr. 208/2015 și art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ce urmează a se completa cu normele de drept comun din C. proc. civ.

În ceea ce privește excepțiile invocate, acestea trebuiau a fi rezolvate de către instanța de fond cu precădere, în ordinea în care au fost invocate, care nu trebuiau să împieteze judecarea procesului în sensul admiterii atât a excepțiilor invocate și a cererii pe fond, potrivit art. 14 alin. (5), art. 36 teza a 2-a C. proc. civ.

Față de aceste motive recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, rejudecarea cauzei cu consecința anulării procesului-verbal contestat.

Nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ.

II.2. Apărările formulate în cauză

În cauză nu au fost formulate întâmpinări.

III. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului.

Analizând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimaților Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Curcumscripție nr. 20 Gorj, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual, iar în ceea ce privește folosința și exercițiul drepturilor procedurale, în special cu referire la capacitatea procesuală de folosință, art. 56 C. proc. civ. statuează că poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.

Potrivit art. 56 alin. (3) C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Ca atare, actele de procedură făcute de o persoană fizică sau juridică fără capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută, iar excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond, (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Conform art. 32 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia are capacitate procesuală, în condițiile legii.

Din interpretarea textelor legale anterior citate, Înalta Curte constată că pentru a deține capacitate procesuală de folosință, pârâtul, independent de deținerea personalității juridice, trebuie să fie constituit potrivit legii.

Birourile electorale, inclusiv intimații-pârâți Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 20 Gorj din prezenta cauză sunt autorități publice ce se înființează potrivit legii, în vederea organizării alegerilor, cu activitate și competențe temporare, înființate strict pentru un anumit ciclu electoral (în cauză alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024), ce se desființează după finalizarea scrutinului, fără posibilitatea reînființării și fără ca atribuțiile să le fie preluate de o a altă autoritate publică.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 12 din O.U.G. nr. 98/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024: (1) La alegerile pentru Președintele României din anul 2024, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate își încetează activitatea cel mai târziu la data de 13 decembrie 2024. (2) La alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 birourile electorale de circumscripție, birourile electorale pentru votul prin corespondență și oficiile electorale își încetează activitatea cel mai târziu la data de 9 decembrie 2024. (3) La alegerile pentru Președintele României din anul 2024 și la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 birourile electorale ale secțiilor de votare își încetează activitatea în ziua imediat următoare alegerilor. (4) În cazuri temeinic justificate, Biroul Electoral Central poate aproba prelungirea cu câte o zi de activitate a birourilor prevăzute la alin. (1) și (2).

În acord cu dispozițiile legale mai sus menționate, prin Decizia nr. 340D din data de 07.12.2024, Biroul Electoral Central a dispus în art. 1 următoarele:

"(1) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în a treia zi de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, la ora 23:59. (2) Birourile electorale de circumscripție, biroul electoral pentru votul prin corespondentă și oficiile electorale constituite la alegerile pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2024 își încetează activitatea la data de 09.12.2024, la ora 23:59. (3) Birourile și oficiile electorale menționate la alin. (1) și (2) asigură relația cu publicul și înregistrează solicitările, întâmpinările și contestațiile recepționate cel mai târziu până la data de 07.12.2024, ora 19:00, pe care le soluționează până la momentul încetării activității.

Pe cale de consecință intimatul-pârât Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 și-a încetat activitatea în a treia zi de la publicarea rezultatului final al alegerilor în Monitorul Oficial, ora 23:59.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește.

În aceste coordonate, Înalta Curte observă că rezultatul alegerilor locale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1237 din 10.12.2024 fiind publicate, mai exact, procesele-verbale privind rezultatul alegerilor. În consecință, termenul de 3 zile s-a împlinit pe data de 16 decembrie 2024. (într-o zi de luni).

Totodată, potrivit aceleiași decizii, birourile electorale de circumscripție, printre care și intimatul-pârât Biroul Electoral de Circumscripție nr. 20 Gorj și-au încetat activitatea la data de 09.12.2024, ora 23:59, având în vedere dispozițiile art. 1 ale acestui act normativ.

Or, datele mai sus menționate marchează din punct de vedere civil sfârșitul capacității civile de folosință, iar în plan procesual lipsa capacității procesuale de folosință a intimaților din prezenta cauză, în sensul dispozițiilor art. 56 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, însă formularea acțiunii trebuie realizată în contradictoriu cu persoane care au aptitudinea de a avea drepturi și de a-și asuma obligații pe plan procesual aceasta constituind principala condiție pentru justificarea interesului legitim al reclamantului de a sesiza instanța judecătorească.

De asemenea, prin raportare la dispozițiile art. 32 C. proc. civ. Înalta Curte constată că printre condițiile de exercitare a unei acțiuni civile se regăsește și capacitatea procesuală de folosință, condiție care trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesual, nu doar la momentul exercitării acțiunii, sau în cazul de față, doar la momentul exercitării recursului. Totodată, intimații Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 20 Gorj nu au succesori în drepturi având în vedere faptul că atribuțiile acestora nu sunt preluate, la încetarea existenței lor, de o a altă autoritate publică.

Prin urmare, chiar dacă la data formulării căii de atac a recursului, 29 noiembrie 2024, intimații-pârâți ar mai fost legal constituiți potrivit legii, aceștia au pierdut capacitatea procesuală de folosință pe parcursul judecății recursului, care trebuie să existe pe tot parcursul procesului nu doar la momentul formulării cererii de chemare în judecată sau la data declarării căii de atac.

Pentru aceste considerente întrucât intimații Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție nr. 20 Gorj nu mai dețin, prin raportare la prevederile art. 56 alin. (1) și (2) C. proc. civ. capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă ca fiind formulat în contradictoriu cu persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererea de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 442 din data de 28 noiembrie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă ca fiind formulat în contradictoriu cu persoane fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 februarie 2025.