ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 343/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 343/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 08 mai 2025
Asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 20/F din data de 10 martie 2025 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația la executare formulată de petenta A..
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că petenta A. a formulat o cerere de ridicare a măsurii sechestrului asigurator instituit prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați emisă în dosarul nr. x/2012, menținut prin sentința penală nr. 185/F/02.11.2016 a Curții de Apel Galați în dosarul nr. x/2015, arătând că măsura a fost dispusă pentru garantarea reparării prejudiciului cauzat creditorului B., care între timp ar fi decedat la data de 16.04.2021, iar moștenitorii acestuia nu au revendicat creanța. S-a arătat, astfel, că în mod greșit executorul judecătoresc menține sechestrul, deși creditorul nu mai există.
În cuprinsul cererii, petenta a mai arătat că menținerea sechestrului în aceste condiții îi încalcă dreptul de proprietate, învederând totodată, că executorul judecătoresc a fost angajat de o firmă de avocatură care între timp a fost dizolvată, iar motivarea menținerii executării silite, raportat la sumele de 400 RON lunar achitate de un codebitor - pentru stingerea unui debit de 140.000 euro - sunt mult prea mici și reprezintă în esență doar un pretext invocat de către executorul judecătoresc.
Analizând cererea formulată de petenta A., instanța de fond a recalificat-o în contestație la executare vizând latura civilă, având în vedere că toate criticile petentei vizează o hotărâre penală definitivă.
În acest context, a reținut că prin sentința penală nr. 185/F/02.11.2016 a Curții de Apel Galați în dosarul nr. x/2015, instanța a menținut măsura sechestrului asigurator instituit prin ordonanța emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați emisă în dosarul nr. x/2012, asupra bunurilor deținute în coproprietate devălmașă cu inculpatul C..
Curtea a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 600 din C. proc. pen., potrivit cărora, contestația privind executarea dispozițiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a) și b), la instanța de executare prevăzută la art. 597, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.
Analizând argumentele invocate de petentă în susținerea cererii, curtea a reținut că nu este incident niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 600 din C. proc. pen., motivele invocate de către petentă vizând actele de executare.
Ca atare, curtea a apreciat că aceste critici se soluționează de instanța civilă, potrivit legii civile, petenta având posibilitatea de a introduce o astfel de cerere la instanța civilă competentă.
Împotriva sentinței penale nr. 20/F din data de 10 martie 2025 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat contestație petenta A., prin care a solicitat admiterea căii de atac promovate, desființarea sentinței atacate și admiterea cererii de contestație la executare.
În motivarea contestației a susținut că a solicitat desființarea măsurii asiguratorii dispuse în cuprinsul procesului penal, respectiv de constatare, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 250
1
alin. (2) din C. proc. pen., a încetării de drept a măsurii.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 20 martie 2025.
Examinând contestația formulată de contestatoarea A., prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr. 185/F din 2 noiembrie 2016 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, printre altele, a fost condamnat inculpatul C. la o pedeapsă de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 5 alin. (1) din C. pen.
În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe o durată de 1(un) an.
Conform art. 65 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.
A condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
În baza art. 67 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani.
Conform art. 65 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 a aplicat inculpatului C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.
În baza art. 38 alin. (1) din C. pen. în ref. la art. 39 alin. (1) lit. a) din C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) și alin. (5) din C. pen. a dispus contopirea pedepselor de: 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 1 (un) an și respectiv, 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani - aplicate inculpatului C. pentru cele două infracțiuni deduse judecății, acesta urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare sporită la 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. pe o durată de 2 (doi) ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv: hotărârea de asociat unic nr. 1/05.08.2011 emisă de S.C. D. S.R.L. Brăila, hotărârea de asociat unic nr. 3/29.08.2011 emisă de S.C. D. S.R.L. Brăila, contract de cesiune părți sociale din 29.08.2011 și înscris intitulat "Declarație" datat 29.08.2011 .
Conform art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. în ref. la art. 25 alin. (1) din C. proc. pen., art. 1357 din C. civ. și art. 1382 din C. civ. a obligat inculpații, în solidar, la plata sumei de 140.000 de euro în echivalentul în RON la data efectuării plății la cursul oficial BNR cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului (23.02.2012) și până la achitarea efectivă a acesteia - cu titlu de despăgubiri materiale precum, și la plata sumei de 15.000 de euro în echivalentul în RON la data efectuării plății la cursul oficial BNR, cu titlu de daune morale, către partea civilă B..
A menținut măsura sechestrului asigurător instituită prin Ordonanța nr. 639/P/2012 din 13.10.2012 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați asupra bunurilor deținute în coproprietate de inculpatul C. cu A., precum și asupra bunurilor proprii ale inculpatului C. .
Prin decizia penală nr. 207/A din data de 08 iunie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, persoana vătămată B. și de inculpații E. și C. împotriva sentinței penale nr. 185/F din 2 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
S-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpatul F. împotriva aceleiași sentințe.
S-a respins cererea de cheltuieli de judecată formulată de apelanta persoană vătămată B..
Împotriva acestei decizii a formulat contestație la executare petenta A., invocând încetarea măsurii sechestrului asigurator instituit prin procesul-verbal nr. x în dosarul de executare nr. 639/P/2012 și menținut prin sentința nr. 185/F din 02 noiembrie 2016 a Curții de Apel Galați, contestația la executare ce a fost respinsă, ca inadmisibilă, prin sentința penală nr. 20/F din data de 10 martie 2025 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Preliminar, Înalta Curte arată că, potrivit dispozițiilor art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. ce reglementează condițiile generale de luare a măsurilor asigurătorii "procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecății, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanță sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune", iar conform dispozițiilor art. 600 din C. proc. pen. ce statuează asupra contestației privind executarea dispozițiilor civile "contestația privind executarea dispozițiilor civile ale hotărârii se face, în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a) și b), la instanța de executare prevăzută de art. 597, iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Dispozițiile art. 598 alin. (2) teza a II-a se aplică în mod corespunzător. Contestația împotriva actelor de executare se soluționează de către instanța civilă potrivit legii civile".
Din interpretarea textelor mai sus menționate, rezultă că secția penală este competentă să se pronunțe asupra unei cereri, având ca obiect ridicarea măsurii asigurătorii, doar în cazurile și în condițiile expres prevăzute de lege, respectiv până la rămânerea definitivă a hotărârii instanței penale.
Prin urmare, după rămânerea definitivă a hotărârii instanței penale, dacă nu s-a făcut contestație împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestație potrivit legii civile, cererea privind ridicarea unei măsuri asigurătorii putând fi astfel soluționată exclusiv de secția civilă, potrivit legii civile.
Deși nu există o dispoziție expresă în sensul menționat anterior, Înalta Curte constată că, potrivit art. 600 alin. (3) din C. proc. pen., contestația împotriva actelor de executare a dispozițiilor civile din hotărârea pronunțată de instanța penală, se soluționează de către instanța civilă potrivit legii civile, competența instanței penale în cazul contestării hotărârii în latură civilă vizând doar situațiile în care hotărârea nu e definitivă, e îndreptată împotriva unei alte persoane, sau necesită lămuriri.
Pe cale de consecință, dacă executarea dispozițiilor civile este întemeiată pe alte aspecte, contestația este de competența instanței civile, iar ridicarea sechestrului instituit în vederea garantării despăgubirilor ce au făcut obiectul acțiunii civile constituie o chestiune care poate fi subsumată noțiunii de contestație împotriva actelor de executare a dispozițiilor civile din hotărârea penală.
Pentru aceste considerente, și de situația existentă în cauza, având în vedere momentul formulării prezentei contetsații la executare, Înalta Curte, potrivit art. 425
1
alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 20/F din data de 10 martie 2025 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. va obliga contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 20/F din data de 10 martie 2025 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 mai 2025.