ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3398/2025

Ședința publică din data de 12 iunie 2025

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Contestații Electorale la data de 20.02.2025, sub nr. x/2025 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat instanței să constate că Statul Român a împiedicat exercitarea dreptului fundamental la vot cu încălcarea Constituției României, U.D.H.R., I.C.C.P.R.., Convenției de la Viena privind tratatele și Manualul O.N.U privind alegerile, solicitând a se stabili responsabilitatea pentru aceste fapte.

Prin sentința civilă nr. 36 din 14 martie 2025 Curtea de Apel București - Contestații Electorale a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată din oficiu de către instanță și a respins cererea completată și precizată formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefiind de competența instanțelor judecătorești.

La data de 24.03.2025 A. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii extraordinare de atac s-a arătat că sentința încalcă autoritatea de lucru judecat a două hotărâri anterioare, chestiunile asupra cărora s-au pronunțat hotărâri potrivnice fiind: - autoritatea competentă în soluționarea acțiunii în realizarea dreptului la remediu în cauze de vătămare într-un drept fundamental, în speță dreptul de a alege și de a fi ales; - admisibilitatea acțiunii în realizarea dreptului la remediu.

Prima hotărâre încălcată a fost pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2024 - decizia nr. 6078/2024, fiind respisă excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești în soluționarea acțiunii și declinată competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București.

A doua hotărâre încălcată a fost pronunțată de Curtea de Apel București -Contestații Electorale în dosarul nr. x/2024 - sentința nr. 139/2024, fiind admisă acțiunea și soluționată cauza pe fond.

A apreciat revizuentul că hotărârea pronunțată în dosarul nr. x/2025 încalcă autoritatea de lucru judecat a ambelor hotărâri anterior menționate, întrucât instanța a constatat necompetența generală a instanțelor judecătorești în soluționarea acțiunii și a omis să se pronunțe, chiar și la cerere, asupra admisibilității acțiunii și asupra autorității competente în soluționare.

Deși a fost legal citat, intimatul Statul Român prin Ministerul Finanțelor nu a depus întâmpinare și nu a formulat apărări în cauză.

Examinând cauza și decizia atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Acest motiv de revizuire are în vedere situația în care se pronunță soluții contradictorii, în una și aceeași cauză, înfrângându-se principiul puterii lucrului judecat. Rațiunea reglementării acestui motiv de revizuire o constituie necesitatea înlăturării încălcării acestui principiu și conduce, în final, la anularea ultimei hotărâri pronunțate cu încălcarea principiului menționat.

De asemenea, trebuie precizat că pronunțarea unor hotărâri judecătorești contradictorii, de aceeași instanță sau de către instanțe diferite, poate fi evitată prin invocarea excepției autorității de lucru judecat. Dacă, din diferite motive, partea interesată nu a invocat o astfel de excepție, judecat situația creată poate fi înlăturată pe calea extraordinară a revizuirii. De aceea, în termeni semnificativi s-a apreciat că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri reprezintă "constatarea cu întârziere a autorității lucrului judecat".

Instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalității și temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conține soluția corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunțată cu încălcarea principiului puterii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre și, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Reglementând procedura de judecată a cererii de revizuire, dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. statuează că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, impunându-se a fi analizate, cu prioritate, condițiile cumulativ reglementate de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv: - existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice (contradictorii); - hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite; - în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat, atât sub aspectul ei pozitiv cât și negativ; - în cazul invocării efectului negativ al autorității de lucru judecat, este necesară îndeplinirea condiției triplei identități (părți, obiect cauză), în ipoteza invocării efectului pozitiv al lucrului judecat fiind necesar a se proba că, între aceleași părți, aceleași chestiuni litigioase au fost tranșate anterior în mod defintiv.

Elementul de diferență, între condițiile necesar a fi îndeplinite în ipoteza valorificării efectului negativ, respectiv a efectului pozitiv al lucrului judecat rezultă din modificările aduse artticolului 513 lin. (4) C. proc. civ., operate prin Legea nr. 310/2018:

"(4) Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat."

Totodată, potrivit art. 431 alin. (1) și (2) C. proc. civ.:

"(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. (2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

Procedând la verificarea modului de îndeplinire a condițiilor enunțate, se constată că prin decizia nr. 6078 din data de 16 decembrie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2024 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, a admis excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București. Ulterior, prin sentința nr. 139/32.12.2024, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat fondul cauzei, respingând cererea de chemare în judecată și cererea de intervenție ca neîntemeiate.

Aceste două hotărâri, a căror autoritate de lucru judecat se pretinde a fi fost încălcată, au fost pronunțate în dosarul nr. x/2024 având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții B. și C., în contradictoriu cu intimații Biroul Electoral Central, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării și Șeful Statului Major al Apărării, Guvernul României prin Prim-Ministru, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională a României, Serviciul Român de Informații, Președintele României, D. reprezentat de Administrația Prezidențială și E., vizând solicitarea de anulare a Deciziilor Biroului Electoral Central nr. 230D din 06.12.2024, nr. 231D din 07.12.2024 și nr. 232D din 07.12.2024 și de obligare a Guvernului României la emiterea unei noi hotărâri de guvern.

Hotărârea atacată prin prezenta cerere de revizuire este sentința civilă nr. 36 din 14 martie 2025 prin care Curtea de Apel București - Contestații Electorale a admis excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești, invocată din oficiu de către instanță și a respins cererea completată și precizată formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefiind de competența instanțelor judecătorești. Cererea de chemare în judecată a vizat solicitarea reclamantului de constatare a faptului că "Statul Român a împiedicat exercitarea dreptului fundamental la vot cu încălcarea Constituției României, U.D.H.R., I.C.C.P.R.., Convenției de la Viena privind tratatele și Manualul O.N.U privind alegerile", precum și cea de stabilire a responsabilității pentru aceste fapte.

În mod evident, în cele două cauze soluționate prin hotărârile pretins contradictorii nu există o identitate de părți, reclamanții și pârâții din aceste dosare fiind diferiți, dar nici o identitate de obiect, astfel încât, în cea de a doua cauză, cea privindu-l pe reclamantul A., nu se putea opune autoritatea de lucru judecat a soluției pronunțate asupra excepției necompetenței generale a instanțelor judecătorești în dosarul nr. x/2024.

Prin urmare, contrar susținerilor revizuentului, Înalta Curte nu poate reține încălcarea autorității de lucru judecat, neexistând tripla identitate de părți, obiect și cauză, cerință obligatorie pentru admisibilitatea cererii de revizuire, astfel încât, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva sentinței civile nr. 36 din 14 martie 2025 a Curții de Apel București - Contestații Electorale, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 12 iunie 2025.