ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3245/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Dolj sub nr. x/2023 în data de 07.04.2023 și declinată pe rolul Curții de Apel Craiova (conform sentinței nr. 1590 din 25 septembrie 2023), reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța: I. să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime, în sensul actualizării pensiei, prin măsura reglementată de: art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, care prevede: "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: La articolul 3, după lit. k) se introduc două noi litere, lit. l) și m), cu următorul cuprins: "l) solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare; m) pensia netă - pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare." Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: "Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată." Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: "La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei". II. să se dispună obligarea pârâtului Guvernul României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiei, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea 223/2015, rezultate prin aplicarea Legii 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, la data deschiderii drepturilor de pensie, respectiv 12.09.2017 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, astfel: "art. 59 (1) Cuantumul pensiilor similare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50%) din creșterea reală a câștigului salariul mediu brut realizat. (6) Începând cu anul 2021, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a câștigului salariul mediu brut, realizate pe anul precedent. (7) Începând cu anul 2030, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata inflației realizată pe anul precedent. Art. 60 (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor, funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, III. să se dispună obligarea pârâților să restituie sumele reținute din pensie rezultate din indexarea și actualizarea pensiei raportat la prevederile art. 38 din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 asupra prevederilor la art. 59 și art. 60 din Legea 223/2015 și H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023, art. 1 și art. 2, conform gradului de comisar-șef deținut, sume actualizate cu indicele de inflație și a plății dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011. De asemenea, a solicitat sesizarea Curtii Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate extrinsecă a disp. art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 în ansamblul său și suspendarea judecării cauzei, conform dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, până la soluționarea excepției invocate. În fapt, reclamantul a susținut că are calitate de pensionar din data de 05.10.2016, sens în care face dovada cu copie a cuponului de pensie pe care o atașează, împreună cu o copie a actului de identitate. Prin acțiune reclamantul a mai învederat că pensia are natura unei asigurări sociale și de sănătate a unei persoane, conform Legii nr. 263/2010, astfel că nu poate fi grevată cu o contribuție care are ca natură asigurarea de sănătate, aflându-ne în prezența unei duble, asigurări de sănătate aplicată discriminator doar persoanelor a căror pensie depășește 4000 RON lunar. În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp.art. 9 din Legea nr. 554/2004. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 10.10.2023, sub nr. x/2023.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 515 din 27 e 2024, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția netimbrării invocată din oficiu și a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu intimații-pârâți Guvernul României și Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, ca netimbrată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei hotărâri, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurentul-reclamant reclamantul A. arătând că, nu are studii juridice și nu a înțeles că trebuie să achite taxa judiciară de timbru în condițiile în care a invocat excepția de neconstituționalitatea disp. art. VII, pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017. Față de acestea a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la aceeași instanță.

Apărările formulate în recurs Intimata-pârâtă Casa de Pensii Sectorială din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, prin care susținut că reclamantul nu era scutit de plata taxei judiciare de timbru, întrucât obiectul cererii este reprezentat de o creanță fiscală, nefiind un drept de asigurări sociale.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 1]5 ianuarie 2024, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 12 iunie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului Așa cum reiese din actele și lucrările dosarului, reclamantul a susținut că are calitate de pensionar din data de 15 septembrie 2017, conform copiei cuponului de pensie pe care a atașat-o, împreună cu o copie a actului de identitate. Prin acțiunea formulată reclamantul a mai învederat, că pensia are natura unei asigurări sociale și de sănătate a unei persoane, conform Legii nr. 263/2010, astfel că nu poate fi grevată cu o contribuție care are ca natură asigurarea de sănătate, aflându-ne în prezența unei duble, asigurări de sănătate aplicată discriminator doar persoanelor a căror pensie depășește 4000 RON lunar. Totodată, prin cererea de chemare in judecată a stipulat la fila nr. x, ds fond, că acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru conform art. 29 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu referire la art. 105 din Legea r. 223/2015. Curtea de Apel Craiova, la termenul de judecată din 27 octombrie 2023, în ceea ce privește excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu, a reținut că potrivit art. 33 din O.U.G 80/2013, taxele de timbru se plătesc anticipat, iar dacă acestea nu au fost plătite în cuantumul legal, în momentul înregistrării cererii, instanța va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată. S-a mai reținut că, prin rezoluția din data de 11.10.2023, s-a dispus citarea reclamantului cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 300 RON conform prevederilor art. 16 din O.U.G 80/2013. Potrivit celor anterior arătate, Înalta Curte reține caracterul nefondat al criticilor susținute de recurentul- reclamant, având în vedere că prevederile art. 197 teza a II-a C. proc. civ., netimbrarea sau timbrarea insuficientă a cererii de chemare în judecată, în ipoteza în care aceasta este supusă timbrării, atrage anularea sa, în condițiile legii. Excepția netimbrării sau insuficientei timbrări a cererii este o excepție de procedură, peremptorie, dar care începe cu un efect dilatoriu și absolută, având caracter de ordine publică, putând fi invocată și din oficiu. Pe aceste temeiuri anterior enunțate, având în vedere că până la termenul de judecată din data de 27.10.2023, reclamantul nu a înțeles să-și îndeplinească obligația legală, în temeiul art. 33 din O.U.G 80/2013 și art. 197 teza a II-a C. proc. civ., Curtea de Apel Craiova, în mod corect a admis excepția netimbrării cererii, invocată din oficiu și pe cale de consecință, a anulat ca netimbrată cererea de chemare în judecată. Întrucât recurentul a achitat anumite sume cu titlul de taxă judiciară de timbru pentru soluționarea recursului și cum recurentul nu a solicitat restituirea taxei nedatorate (200 RON), Înalta Curte nu poate considera ca fiind achitată taxa judiciară de timbru aferentă acțiunii introductive de instanță.