ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.04.2025

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2048/2025

HOTĂRÂRE
09.04.2025
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2048/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 9 aprilie 2025

Asupra recursurilor de față

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia, sub dosar nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, a solicitat obligarea pârâților să includă în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Regorafenib (denumire comercială STIVARGA) pentru indicația terapeutică tumori stomacale gastrointestinale(gist - gastrointestinal stromal tumour).

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtei Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România la evaluarea medicamentului Regorafenib (denumire comercială Stivarga) pentru includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, pentru indicația terapeutică tumori stromale gastrointestinale (gist - gastrointestinal stromal tumour).

Prin sentința nr. 98 din 10 aprilie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:.

- a respins excepția lipsei calității active invocate prin întâmpinare, ca neîntemeiat;

- a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâți, ca neîntemeiate;

- a respins excepția inadmisibilități ca neîntemeiată;

- a admis acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România;

- a obligat pârâții să efectueze demersurile legale ce se impun în vederea includerii în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Regorafenib- denumire comercială Stivarga pentru indicația terapeutică pentru care s-a recomandat tratamentul în cazul reclamantului respectiv pentru tratamentul tumori stromale gastrointestinale.

Împotriva sentinței nr. 98 din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal au declarat recursuri pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate

3.1. Recurentul-pârât Guvernul României prin Secretariatul General la Guvernului și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, în principal, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă; în subsidiar, pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

3.2. Recurentul-pârât Ministerul Sănătății și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în pare a sentinței și, în rejudecare, în principal: (i) admiterea excepției inadmisibilității cererii și respingerea cererii ca inadmisibilă, (ii) admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerea cererii ca fiind fomulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală, în subsidiar, pe fond, respingerea capătului principal de cerere ca neîntemeiat.

3.3. Recurenta-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, respingerea în întregime a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

3.4. Recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului și respingerea cererii de chemare în judecată, ca lipsită de interes, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Examinând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a intimatului-reclamant, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată și o va admite, pentru considerentele ce succed.

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerații teoretice, se constată că, în cauză, în urma verificărilor efectuate, din oficiu, în baza de date a Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (D.E.P.A.B.D.), potrivit referatului atașat la dosarului, a rezultat că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 11.08.2024, având actul de deces înregistrat sub nr. x/2024, eliberat de Primăria orașului Uricani, județul Hunedoara.

Prin urmare, la data judecării recursurilor formulate în cauză, intimatul-reclamant era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ., iar față de obiectul cauzei, care a vizat efectuarea demersurilor necesare în vederea asigurării unui tratament medical pentru afecțiunea de care suferă reclamantul, fiind strâns legat de persoana acestuia, nu se impune aplicarea dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare a acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, va casa sentința recurată și, în rejudecare, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A., invocată din oficiu, și va anula cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Admite recursurile formulate de recurenții-pârâți Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 98 din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A., invocată din oficiu.

Anulează cererea de chemare în judecată ca fiind formulată de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-10-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4257/2024
Ședința publică din data de 3 octombrie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul litigiului dedus judecății Prin cererea înregistrată la data de 02.11.20
ÎCCJ 2024-04-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2202/2024
denumire comercială Stivarga)pentru indicația terapeutică tumoră stromală gastrointestinală. Or, aspectele invocate de pârâtă, referitoare la piedicile legale de decontare a unui medicament pentru o altă afecțiune decât cea pentru care a fo
ÎCCJ 2025-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4317/2025
Ședința publică din data de 25 septembrie 2025 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată î
ÎCCJ 2024-11-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4993/2024
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2024 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2025-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2025
iv) a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Guvernul României, obligând pârâții să asigure reclamantului, în mod provizoriu și pe bază d
Sursă