ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4257/2024

Ședința publică din data de 3 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 02.11.2023, sub nr. x/2023 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, și precizată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România să se dispună pe cale de ordonanță președințială obligarea pârâților la asigurarea către reclamant, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Regorafenib (denumire comercială Stivarga), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal și, în temeiul art. 997 alin. (3) din C. proc. civ., executarea ordonanței să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

Prin sentința nr. 1/2024 pronunțată la 04 ianuarie, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerului Sănătății Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, invocată de către acești pârâți, a respins ca nefondată, a respins ca nefondată excepția inadmisibilității din perspectiva art. 28 din Legea 554/2004 invocată de către pârâta Ministerul Sănătății, a respins ca nefondată excepția inadmisibilității din perspectiva stabilirii răspunderii civile solidare în sarcina pârâților invocată de către pârâta Ministerul Sănătății, a respins, ca nefondată, excepția inadmisibilității pe calea ordonanței în materia contenciosului invocată de către pârâta Guvernul României, a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., pe calea ordonanței președințiale în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și a obligat pârâții să asigure reclamantului A., pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, fără contribuție personală, medicamentul REGORAFENIB (denumire comercială STIVARGA) până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023

Împotriva sentinței civile nr. 1/2024 pronunțată la 4 ianuarie 2024 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal au declarat recurs Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, prin care au solicitat admiterea căii de atac și pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor atașate la dosarul instanței de recurs, reclamantul A. a decedat la data de 11 august 2024, conform actului de deces nr. 9003/2024. Prin urmare, la data judecării recursului, reclamantul era lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 din C. proc. civ.

Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin acțiune putând fi executată doar față de reclamant, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor părții decedate.

Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței nr. 1/2024 pronunțate la 4 ianuarie 2024 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, va casa sentința recurată și, rejudecând, va anula cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință.

Admite recursurile declarate de Ministerul Sănătății, Guvernul României, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței nr. 1/2024 pronunțate la 4 ianuarie 2024 de Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cauza:

Anulează acțiunea pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 3 octombrie 2024.