ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1435/2025

Ședința publică din data de 13 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25.09.2023, sub nr. x/2023, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciara, a formulat contestație împotriva Rezoluției inspectorului-șef nr. C23-814/25.08.2023, prin care a fost respinsă plângerea, și a Rezoluției de clasare nr. 23-1073 din data de 25.07.2023, emise în lucrarea nr. 23-1073 a Direcției de inspecție pentru judecători, solicitând anularea celor două rezoluții și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Prin sentința civilă nr. 920 din 29 mai 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 920 din 29 mai 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea contestației cum a fost formulată.

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, raportat la dispozițiile art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 care prevăd că hotărârea Curții de Apel București este definitivă.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți

2.1. Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:

"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României:

"Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii."

Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

Totodată, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

În cauză, reclamantul A. a contestat Rezoluția inspectorului-șef nr. C23-814/25.08.2023, prin care a fost respinsă plângerea, și Rezoluția de clasare nr. 23-1073 din data de 25.07.2023, emisă în lucrarea nr. 23-1073 a Direcției de inspecție pentru judecători, solicitând anularea celor două rezoluții și trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.

Prin sentința civilă nr. 920 din 29 mai 2024, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată, constatând că rezoluțiile contestate sunt legale și temeinice.

Potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în vigoare începând cu data de 16 decembrie 2022, așadar anterior momentului introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 25.09.2023, hotărârile secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București prin care se soluționează contestațiile împotriva rezoluțiilor de clasare emise de Inspecția Judiciară și împotriva rezoluțiilor inspectorului-șef sunt definitive.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.

Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul promovat de reclamantul A. este inadmisibil, fiind promovat împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs.

2.2. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Pentru considerentele arătate, în vederea respectării principiului legalității căii de atac înscris în art. 7 alin. (1) și art. 457 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității, invocată de intimata-pârâtă Inspecția Judiciară și va respinge recursul formulat de reclamantul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata-pârâtă.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 920 din 29 mai 2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.