ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 564/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, susținând că este incident temeiul prevăzut de art. 71 C. proc. pen., existând suspiciuni privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj, care este afectată datorită împrejurărilor cauzei.

În cuprinsul cererii, petenta a susținut că, în toate dosarele aflate pe raza Curții de Apel Cluj, timp de 7 ani, nu a avut parte de un proces echitabil, nu i-au fost respectate drepturile legale și dreptul la apărare, completele de judecată care au soluționat dosarele au omis aplicarea prescripției și a principiului "ne bis idem" și au respins toate probele în apărare. În concret, nu există niciuna dintre infracțiunile imputate, starea de fapt fiind filamtă audio video. Completele de judecată au refuzat să se pronunțe cu privire la cazul de încetare a procesului penal, fiind condamnată pentru fapte prescrise.

A mai susținut că, în mod evident, judecătorii Curții de Apel Cluj nu pot fi imparțiali datorită împrejurărilor cauzei, respectiv a faptului că, din cauza incompetenței magistraților care au soluținat în fond și apel cauza, fără să existe fapte, fără să aibă calitate, fiind proprietar tabular și nu infractor în casa și curtea sa, nimeni nu îndrăznește să treacă pentru decizia unui purtător de cuvând al Curții de Apel Cluj. Așa fiind, a apreciat că în zadar aduce orice contraargument în fața instanțelor din raza Curții de Apel Cluj, care refuză aplicarea prescripției răspunderii penale, așa cum a fost invocată de reprezentantul Ministerului Public și a principiului ne bis idem.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Cluj.

Din informarea transmisă de Curtea de Apel Cluj reiese că obiectul dosarului nr. x/2024 îl constituie cererea de revizuire privind sentința penală nr. 150 din 7.03.2023, acesta fiind înregistrat pe rolul instanței la data de 13.09.2024, repartizat aleatoriu Completului 2A, cu termen de judecată la 20 ianuarie 2025.

Față de împrejurările expuse în legătură cu dosarul nr. x/2024, Curtea de Apel Cluj a arătat că motivele invocate în cerere nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei.

Totodată, la dosar au fost depuse și dovezile de comunicare potrivit dispozițiilor art. 73 C. proc. pen.

Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor unei instanțe.

Trecerea unei cauze de la instanța sesizată la o altă instanță egală în grad, reprezintă o măsură menită să asigure buna desfășurare a procesului, în situația în care nu există garanții de imparțialitate cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.

În speță, analizând aspectele invocate de petentă drept temei al cererii de strămutare a dosarului nr. x/2024, Înalta Curte nu identifică elemente concrete de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Cluj nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.

În acest sens, Înalta Curte amintește că prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016), Curtea Constituțională a României a stabilit că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Așadar, simpla susținere că instanța nu poate da dovadă de imparțialitate, în absența unor elemente concrete, nu generează, în mod automat, concluzia unei conduite subiective a magistraților învestiți cu soluționarea cauzei și, implicit, concluzia afectării imparțialității judecătorilor instanței. În condițiile în care afirmațiile petentei nu sunt susținute de un minim de elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității judecătorilor din cadrul Curții de Apel Cluj și să justifice o eventuală strămutare a cauzei la o altă instanță, acestea nu reflectă, în esență, decât subiectivitatea părții raportat la împrejurările pe care le evocă.

Totodată, Înalta Curte învederează că, în prezenta procedură, instanța poate evalua doar baza aparentă a suspiciunilor exprimate de petentă cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit - legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului ori a soluțiilor dispuse de judecătorii instanței inferioare.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că petenta evocă inclusiv o serie de împrejurări care nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen. ca posibile temeiuri pentru strămutarea unui dosar.

Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, cererea petentului nefiind justificată.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petenta la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 noiembrie 2024.