ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 465/2024

Ședința publică din data de 08 octombrie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată la data de 11.09.2024, în temeiul dispozițiilor art. 71 și următoarele C. proc. pen., petenta A. a solicitat strămutarea cauzei penale nr. 655/33/2024, aflată pe rolul Curții de Apel Cluj, la o altă curte de apel, întrucât există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor de la această instanță este afec­tată datorită împrejurărilor cauzei.

În motivarea cererii, petenta A. a arătat că, în toate dosarele aflate pe raza Curții de Apel Cluj, timp de 7 ani nu a avut parte de un proces echitabil, nu i-au fost respectate drepturile legale și dreptul la apărare. Completele de judecată care au soluționat dosarele, au omis aplicarea prescripției și a principiului "Ne bis in idem" și au respins toate probele în apărare.

În concret, nu există niciuna din infracțiunile imputate, starea de fapt fiind filmată audio video. Completele de judecată au refuzat să se pronunțe cu privire la cazul de încetare a procesului penal, petenta A. fiind condamnată pentru fapte prescrise.

În opinia petentei, în mod evident judecătorii Curții de Apel Cluj nu pot fi imparțiali datorită împrejurărilor cauzei, respectiv a faptului că, din cauza incompetenței magistraților care au soluționat în fond și apel cauza, fără să existe fapte, fără să aibă calitate, fiind proprietar tabular și nu infractor în casa și curtea sa, nimeni nu îndrăznește să treacă peste decizia unui purtător de cuvânt al Curții de Apel Cluj. Așa fiind, petenta A. a apreciat că, în zadar, aduce orice contraargument în fața instanțelor din raza Curții de

Apel Cluj, care refuză aplicarea prescripției răspunderii penale așa cum a fost invocată de reprezentantul Ministerului Public și a principiului ne bis in idem.

La data de 03 octombrie 2024, Curtea de Apel Cluj a transmis la dosar informațiile prevăzute de art. 73 alin. (3) C. proc. pen., în cuprinsul cărora a comunicat, în esență, că obiectul cauzei a cărei strămutare se solicită îl constituie contestație în anulare formulată de petenta A. împotriva deciziei penale nr. 923/A/25.05.2023 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Cu privire la aspectele invocate de petenta A. în cererea de strămutare, Curtea a arătat, în esență, că nu sunt de natură să justifice strămutarea cauzei la o altă Curte de Apel, întrucât magistrații Curții de Apel Cluj, în mod obiectiv își desfășoară activitatea cu respectarea strictă a cerințelor principiului imparțialității, neexistând niciun temei pentru a se dispune strămutarea cauzei.

Analizând cererea de strămutare formulată de petenta A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (B.). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2024, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat și soluționat cauza, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivității instanței.

În ceea ce privește modul de soluționare a dosarului în care petenta este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluțiile pronunțate de magistrați și care stau la baza nemulțumirii acesteia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Cluj și nu sunt apte a susține eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.

Raportat la conținutul lor concret, dar și la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informații transmis de Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuție bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței învestită cu soluționarea cauzei petentei.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Cluj, aspectele punctuale invocate de petentă nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentei, simpla susținere că judecătorii Curții de Apel Cluj nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2024 al Curții de Apel Cluj.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 octombrie 2024.