ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 iunie 2025

Asupra apelului de față;

În baza actelor și lucrărilor constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 25/FCJI din 02.04.2025, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, s-a luat act de retragerea cererii de revizuire formulate de condamnatul A., în prezent deținut în Penitenciarul Giurgiu, cu privire la sentința penală nr. 75/25.10.2023 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2023.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Iași a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 75/25.10.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Curtea de Apel Iași a admis sesizarea formulată de Ministerul Justiției din Italia - Departamentul pentru Afaceri de Justiție - Direcția Generală de Justiție Penală.

În temeiul art. 172 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală a recunoscut sentința penală nr. 700/2004 din 11.04.2014 a Tribunalului Benevento Italia, definitivă la 21.04.2015, pronunțată în dosarul nr. x, prin care numitul A., fără antecedente penale, a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de extorsiune în formă continuată prevăzută de art. 81 alin. (1) și art. 629 alin. (1) C. pen. italian, care corespunde infracțiunii de șantaj în formă continuată prevăzută de art. 41 alin. (2), art. 194 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. român.

A dispus ca A., fără antecedente penale să execute pedeapsa de 5 ani închisoare într-un penitenciar din România.

A dedus din durata pedepsei de 5 ani închisoare perioada arestului preventiv de 3 zile în perioada 25-27.07.2013.

Curtea de apel a reținut că, la primul termen de judecată stabilit pentru soluționarea cererii de revizuire, persoana condamnată A., asistată fiind de un apărător desemnat din oficiu, a susținut că își retrage cererea de revizuire formulată.

Având în vedere poziția condamnatului exprimată la termenul menționat, precum și decizia nr. XXXIV/2006 pronunțată de Î.C.C.J. în soluționarea unui recurs în interesul legii, instanța a luat act de retragerea cererii de revizuire.

Împotriva sentinței penale nr. 25/FCJI din 02.04.2025, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, a declarat apel, revizuentul A., solicitând, prin apărător desemnat din oficiu, admiterea în principiu a cererii de revizuire, în temeiul dispozițiilor art. 459 raportat la art. 453 alin. (4) și art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

Interpelat fiind de către Înalta Curte cu privire la manifestarea de voință exprimată în fața instanței de fond, în sensul retragerii căii extraordinare de atac formulate, apelantul revizuent A. a invocat necunoașterea dispozițiilor legale.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că apelul formulat de revizuentul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

În ședința publică din data de 02 aprilie 2025, în fața instanței de fond, revizuentul A., asistat de apărătorul desemnat din oficiu, a arătat că înțelege să își retragă calea de atac promovată, poziția sa procesuală fiind consemnată în scris și atașată la dosarul cauzei (în acest sens - declarația de la dosarul nr. x/2025 al Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori).

Înalta Curte, văzând, pe de o parte, declarația revizuentului, în sensul retragerii căii extraordinare de atac a revizuirii promovate împotriva sentinței penale nr. 75/25.10.2023 a Curții de Apel Iași, pronunțată în dosarul nr. x/2023, iar pe de altă parte, având în vedere că manifestarea de voință a fost exprimată în cunoștință de cauză, fără a fi dovedită existența vreunui viciu de consimțământ, constată că, în mod corect, instanța de fond a luat act de retragerea cererii.

Deopotrivă, Înalta Curte are în vedere că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilității, astfel încât partea care a exercitat o cale de atac, fie ordinară, fie extraordinară, poate să și-o retragă până la închiderea dezbaterilor.

În acest context, Înalta Curte arată că retragerea căii de atac este irevocabilă, ceea ce înseamnă că, odată ce o parte a renunțat la calea de atac, această renunțare nu mai poate fi revocată, dreptul procesual al revizuentului stingându-se în această modalitate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul revizuent A. împotriva sentinței penale nr. 25/FCJI din 02.04.2025 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025, și, având în vedere culpa sa procesuală, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelant, în cuantum de 1217 RON, urmând a rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de apelantul revizuent A. împotriva sentinței penale nr. 25/FCJI din 02.04.2025 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2025.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1217 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 iunie 2025.