ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5745/2024

Ședința publică din data de 5 decembrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale la data de 05.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău, suspendarea executării procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău.

În drept, cerere a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 alin. (2) Legea nr. 208/2015, art. 20 Legea nr. 554/2004.

2.1. Hotărârea Curții de Apel București – Contestații electorale

Prin sentința civilă nr. 54 din 7 noiembrie, Curtea de Apel București – Contestații electorale a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.. și pe pârâții BIROUL ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPȚIE nr. 10 Buzău și BIROUL ELECTORAL CENTRAL, în favoarea Tribunalului Buzău.

Pentru a pronunța această soluție, în esență, instanța a reținut că, în conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, delimitarea competenței materiale în primă instanță de soluționare a acțiunilor de contencios administrativ și fiscal, între tribunal și curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorității de la care emană actul administrativ contestat, cu excepția litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuție.

Curtea a apreciat că, în prezenta cauză, competența de soluționare se stabilește în funcție de criteriul rangului autorității emitente a actului contestat, întrucât procesul-verbal nr. x/29.10.2024 nu are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Or, de esența litigiului dedus judecății este contestarea unui act emis de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău, respectiv suspendarea actului administrativ vătămător reprezentat de procesul-verbal nr. x/29.10.2024.

2.2. Hotărârea Tribunalului Buzău

Prin sentința civilă nr. 683 din 21 noiembrie 2024, Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și de reprezentantul Ministerului Public, și pe cale de consecință:

A declinat competența de soluționare a contestației formulate reclamanta A.., reprezentată prin Secretar General B., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău, către Tribunalul București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a suspendat judecarea cauzei.

A înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție a avut în vedere că reclamanta a solicitat suspendarea procesului-verbal nr. x/29.10.2024, încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău.

Astfel, a apreciat instanța că a fost învestită cu soluționarea suspendării unui proces-verbal emis de o autoritate publică locală, respectiv Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 10 Buzău, iar reclamanta, chiar dacă în cauză a acționat în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ, are și calitate de persoană asimilată unei autorități publice, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Competența se stabilește în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004 care nu distinge între situațiile în care se acționează în calitate de parte vătămată și cele în care se acționează ca emitent al actelor atacate.

Așa fiind, instanța a apreciat, în considerarea calității de autoritate publică asimilată a reclamantei și a locului situării sediului pârâtului emitent al actului administrativ atacat, că instanța competentă este Tribunalul Buzău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție, învestită cu soluționarea conflictului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cererii deduse judecății în raport de dispozițiile legale incidente, va trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel București – Contestații electorale, pentru considerentele ce urmează:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă cererea formulată de reclamanta A. privind suspendarea executării procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău.

Înalta Curte constată că actul atacat vizează alegerile din 2024 pentru Senat și Camera Deputaților.

De asemenea, reține Înalta Curte că prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Contestații Electorale la data de 01.11.2024, sub nr. x/2024, astfel cum a fost precizată, reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 10 Buzău, a solicitat anularea deciziei nr. 194D/30.10.2024 emise de Biroul Electoral Central prin care a fost soluționată contestația formulată împotriva procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană Nr. 10 Buzău, și anularea procesului-verbal nr. x/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău.

În acest sens, potrivit art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 208/2015: "(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă."

De asemenea, potrivit Deciziei nr. 325 din 14 septembrie 2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (3), (4) și (5), art. 33 alin. (4) și art. 35 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale s-a reținut că: "(...) hotărârile birourilor electorale sunt pronunțate în cadrul jurisdicțiilor specifice activității electorale, și ele nu exclud accesul liber la justiție. Aceste hotărâri, fiind acte cu caracter jurisdicțional ale organelor administrative, pot fi atacate în justiție de către cei interesați, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990."

S-a mai reținut prin aceeași decizie că jurisprudența constantă a instanțelor judecătorești și a instanței supreme a admis contestarea, pe calea contenciosului administrativ comun, a hotărârilor birourilor electorale.

În același sens, se impun a fi reținute și considerentele Deciziei nr. 16 din 18 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, prin care la paragraful 67 s-a stabilit că atunci când a stabilit o competență specială pentru contestarea actelor organismelor electorale, legiuitorul în materie electorală a făcut o derogare de la cenzura actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, derogare permisă de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, având în vedere natura specifică a acestor acte și faptul că ele aparțin materiei contenciosului Electoral, desprinsă din materia contenciosului administrativ general, iar la paragraful 68 s-a statuat că atunci când legea organică stabilește o procedură specială de cenzură a actelor administrative se aplică această procedură, iar ori de câte ori în legile electorale nu se prevede o procedură specială de contestare a actelor emise de structurile electorale, în jurisprudență s-a recunoscut dreptul de acces la justiție potrivit Legii contenciosului administrativ, ca jurisdicție cu caracter general în materia actelor administrative.

Pentru soluționarea cauzei în care se contestă Decizia nr. 194D/30.10.2024, pronunțată de Biroul Electoral Central în jurisdicția specifică activității electorale și procesul-verbal 249/29.10.2024 încheiat de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău, a fost stabilită Curtea de Apel București - Contestații electorale ca instanță competentă prin regulator de competență de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2586 din 19 noiembrie 2024.

Potrivit art. 14 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile prevederilor art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare sau în termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond."

Art. 15 alin. (1) din același act normativ prevede că "Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat."

În aceste condiții, contestațiile formulate împotriva deciziilor emise de Biroul Electoral Central în soluționarea cererilor de completare ale birourilor electorale de circumscripție județene sunt supuse cadrului procedural special prevăzut de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în ceea ce privește competența de soluționare a cauzei sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

Dat fiind faptul că, în speță, obiectul acțiunii constă în suspendarea executării unui act, iar instanța competentă să soluționeze acțiunea în anularea aceluiași act este Curtea de Apel București, concluzia care se impune este că acestă instanță este competentă să judece și cererea din prezenta speță.

Concluzionând, în condițiile în care prin legea specială nu se prevede altfel, competența materială de soluționare a cererii de față revine secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

În consecință, pentru considerentele anterior expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A.., în contradictoriu cu pârâții Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 10 Buzău, în favoarea Curții de Apel București – Contestații electorale.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 5 decembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.