ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5670/2024

Ședința publică din data de 3 decembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal, în dosar nr. x/2023, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții GUVERNULUI ROMÂNIEI, MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE, AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE solicitând:

- IN PRINCIPAL obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază dc prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008s în regim de compensare 100%, a medicamentului NIVOLUMAB (denumire comercială OPDIVO pentru indicația terapeutică NEOPLASM GASTRIC CARE PREZINTĂ EXPRESIE PD-LI CU SCOR COMBINAT POZITIV (CPS) - 5.

- IN SUBSIDIAR, la obligarea pârâtului MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Ia adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 224/2023 din 07 decembrie Curtea de Apel Alba Iulia– secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepțiile inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâții MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE.

Respinge excepția prematurității cererii introductive de instanță, invocată de către pârâta CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE.

Respinge excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantului invocată de pârâții MINISTERUL SĂNĂTĂȚII și AGENȚIA NATIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.

Respinge excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive a acestora, invocate în ceea ce-i privește, de către fiecare dintre pârâții: MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NATIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.

Admite în parte acțiunea în contencios administrativ exercitată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții: GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE și AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA.

Obligă pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A MEDICAMENTULUI ȘI A DISPOZITIVELOR MEDICALE DIN ROMÂNIA să inițieze, din oficiu, procedura de evaluare a tehnologiilor medicale pentru includerea, extinderea indicațiilor sau neincluderea Medicamentului "NIVOLUMAB" (denumire comercială "OPDIVO"), în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru indicația terapeutică "NEOPLASM GASTRIC CARE PREZINTĂ EXPRESIE PD-L1 CU SCOR COMBINAT POZITIV (CPS)-5".

Respinge în rest acțiunea.

Fără cheltuieli de judecată.".

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 224/2003 din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia – secția contencios administrativ și fiscal a exercitat calea de atac a recursului pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, ca fiind nelegală din prisma aplicării greșite a cadrului legislativ din speța de față, iar în rejudecare, să se admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și pe fond respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Apărările formulate în recurs

În această etapă procesuală niciuna dintre părți nu a formulat întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și alin. (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu judecata dosarului din data de 26 martie 2024, s-a fixat primul termen pentru soluționarea recursului la data de 03 decembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, față de situația intervenită în această etapă procesuală, prin decesul intimatului-reclamant, din oficiu, a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a acestuia, ca motiv de ordine publică întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., și a reținut cauza spre soluționare pe acest aspect.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Amintește Înalta Curte că excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacității procesuale de folosință poate să fie invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ., poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului iar actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existența folosinței drepturilor civile, respectiv a capacității de folosință.

Așadar, capacitatea procesuală de folosință este acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații procesuale civile, astfel cum prevăd dispozițiile art. 34 din C. civ.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință, așa cum statuează art. 35 din C. civ., începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia, putând fi limitată numai în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac.

Înalta Curte constată că din actele dosarului de recurs rezultă că intimatul-reclamant A. a decedat la data de 31 decembrie 2023, conform certificatului de deces nr. x/2024 eliberat de Primăria Orașului Câmpeni, județul Alba conform Referatului întocmit urmare a verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, de persoana responsabilă din cadrul instanței, atașat la dosar.

Prin urmare, la acest moment, intimatul-reclamant este lipsit de capacitate procesuală de folosință, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi și obligații, intrând sub incidența dispozițiilor art. 40 C. proc. civ.

De asemenea, având în vedere obiectul prezentei acțiuni, respectiv obligarea pârâților, pe cale de ordonanță președințială, la asigurarea către reclamant a medicamentului Nivolumab (denumire comercială Opdivo) pe baza de prescripție medicală, în regim de compensare de 100%, până la soluționarea definitivă a dosarului de drept comun, instanța de control judiciar reține că dreptul pretins de acesta este un drept intuitu personae, care nu poate fi transmis pe cale succesorală către moștenitorii reclamantei defuncte, stingându-se odată cu încetarea capacității de folosință a titularului, respectiv la moartea acesteia.

Reținând, așadar, că prin deces, intimatul-reclamant a pierdut capacitatea procesuală de folosință, nemaiputând fi subiect de drepturi și obligații și, în consecință, subiect al raportului de drept dedus judecății și, prin urmare, având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și va casa sentința civilă recurată.

Procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, invocată din oficiu și, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va anula acțiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosință, în considerarea intervenirii decesului acestuia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, va casa sentința civilă recurată, și, în rejudecare, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, invocată din oficiu și, în consecință și, va anul acțiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosință, în considerarea intervenirii decesului acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale împotriva sentinței nr. 224/2023 din 7 decembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia – secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința civilă recurată și rejudecând:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului, invocată din oficiu și, în consecință:

Anulează acțiunea promovată de reclamantul A., ca fiind formulată de o persoană fără capacitate de folosință.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 decembrie 2024.