ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5439/2024

Ședința publică din data de 21 noiembrie 2024

Asupra contestației privind tergiversarea procesului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 22 octombrie 2024 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal contestația privind tergiversarea procesului formulată de A. cu privire la dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Constanța – secția de contencios administrativ și fiscal (contestația a fost înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Constanța – secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023/a1, la data de 17 octombrie 2024).

În esență, contestatorul a susținut că în dosarul nr. x/2023 al Curții de Apel Constanța – secția de contencios administrativ și fiscal au devenit incidente dispozițiile art. 522 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., la data de 11.10.2024, deoarece judecătorii completului de judecată C3 Recurs al acestei instanțe și-au nesocotit obligația de a prezenta "cazul temeinic motivat", astfel cum prevede art. 426 alin. (5) C. proc. civ., care a determinat prelungirea redactării hotărârii după primele 30 de zile de la pronunțarea hotărârii luate, care s-a efectuat la data de 09.09.2024.

În opinia sa, prezentarea "cazului temeinic motivat" se poate face prin intermediul unei încheieri în care se arată motivul care a determinat judecătorii respectivi să prelungească, cu încă 30 de zile, redactarea și semnarea hotărârii luată într-un dosar,

Lipsind încheierea din 11.10.2024, când s-au împlinit primele 30 de zile reglementate de art. 426 alin. (5) C. proc. civ. referitoare la redactarea și semnarea hotărârii luate într-un dosar civil, care să prezinte "cazul temeinic motivat" în justificarea prelungirii redactării hotărârii luate la 09.09.2024, cu alte 30 de zile, iar în consecință prelungirea redactării hotărârii luate, în afara condițiilor stabilite de art. 426 alin. (5) C. proc. civ. de către judecătorii reclamanți, astfel cum este cazul în speță, este nelegală și netemeinică, fiind încălcat art. 426 alin. (5) C. proc. civ.

Analizând contestația formulată, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, motiv pentru care o va respinge, reținând următoarele considerente:

Potrivit art. 522 alin. (1) și alin. (2) pct. 4 din C. proc. civ.:

"(1) Oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.

(2) Contestația menționată la alin. (1) se poate face în următoarele cazuri:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor precizate, se reține că instituția juridică de drept procesual civil a contestației privind tergiversarea procesului trebuie să fie privită ca un remediu oferit de normele de procedură, în ipoteza în care se constată că termenul de derulare a unei proceduri, de pronunțare ori de motivare a unei hotărâri a fost întârziat în mod nejustificat și pot fi dispuse măsuri pentru înlăturarea situației care a provocat întârzierea.

În jurisprudența instanțelor de judecată, inclusiv a Înaltei Curți, s-a reținut în mod constant că problema soluționării cauzei într-un termen optim și previzibil se apreciază în raport de criterii obiective ce țin de datele statistice, de durata medie de soluționare a cauzelor, de încărcătura cauzelor pe fiecare instanță/pe complete de judecată, ori de obiectul cauzei, cu referire la caracterul urgent al acesteia sau la necesitatea desfășurării anumitor proceduri prealabile specifice.

În fapt, contestatorul este nemulțumit că judecătorii care au pronunțat decizia civilă nr. 648 la data de 09.09.2024 și-au nesocotit obligația de a prezenta prin încheiere "cazul temeinic motivat", astfel cum prevede art. 426 alin. (5) C. proc. civ., care a determinat prelungirea redactării hotărârii după primele 30 de zile de la pronunțarea hotărârii luate.

Potrivit art. 426 alin. (5) C. proc. civ.: "Hotărârea se redactează și semnează în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării, urmând ca, în cazuri temeinic motivate, acest termen să fie prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori.(...)", iar conform art. 233 alin. (1) C. proc. civ., "Pentru fiecare ședință a instanței se întocmește o încheiere care va cuprinde următoarele: (...)".

Contrar susținerilor contestatorului, Înalta Curte reține că dispozițiile art. 426 alin. (5) C. proc. civ. nu instituie obligația întocmirii de către instanță a unei încheieri care să arate motivul ce a determinat prelungirea redactării hotărârii cu încă 30 de zile. Legiuitorul stabilește expres, la art. 233 alin. (1) C. proc. civ., obligația de a întocmi o încheiere pentru fiecare ședință a instanței, însă prelungirea termenului de redactare a unei hotărâri nu se efectuează în cadrul unei ședințe de judecată, ci are loc pe cale administrativă, fiind determinată de elementele obiective, care țin de volumul de activitate al judecătorului redactor care participă la mai multe ședințe de judecată în cadrul cărora îi sunt repartizate spre redactare zeci de hotărâri, ori de prioritatea la redactare pe care o au anumite hotărâri pronunțate în cauze care au caracter urgent potrivit legii și regulamentului instanțelor judecătorești.

"Termenul rezonabil" prevăzut de art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu trebuie confundat cu noțiunea de "termen scurt", iar termenul "optim și previzibil" trebuie interpretat în contextul cerințelor de eficacitate ale actului de justiție și respectării drepturilor procesuale ale tuturor participanților la procesul civil.

Înalta Curte constată că, în speță, astfel cum rezultă din actele dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Constanța – secția contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 648 din 09.09.2024 a fost redactată la data de 17.10.2024, fiind comunicată și părților, la data de 04.11.2024, potrivit mențiunilor înscrise pe dovezile de înmânare aflate la filele x ale dosarului ÎCCJ.

În concluzie, Înalta Curte apreciază că termenului de redactare a deciziei de către Curtea de Apel Constanța – secția de contencios administrativ și fiscal este unul rezonabil, în raport de elemente obiective care țin de încărcătura instanței și de obiectul cauzei, contestatorul neprezentând argumente care să probeze incidența cazului prevăzut de art. 522 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, în condițiile art. 525 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestația privind tergiversarea procesului, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul A. în dosarul nr. x/2023, ca nefondată.

Fără cale de atac.

Pronunțată astăzi, 21 noiembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.