ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4456/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 09.02.2024 în dosarul nr. x/2023, reclamanta A. a solicitat conexarea dosarului nr. x/2023 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, dosarului nr. x/2023 înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și a dosarului nr. x/2023, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ.

Încheierea atacată cu recurs Prin încheierea din 16.02.2024 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2023, s-a respins excepția conexității ca inadmisibilă, s-a acordat termen pentru continuarea judecății la 21.06.2024, cu citarea părților, menționându-se calea de atac ca fiind odată cu fondul.

Calea de atac exercitată în cauză Reclamanta A. a formulat cererea de anulare împotriva încheierii de ședință din 16.02.2024 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, considerând soluția pronunțată ca fiind netemeinică, nelegală și nejustificată.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată prin întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare. În cauza de față, s-a atacat încheierea din 16.02.2024 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2023 prin care instanța a respins, ca inadmisibilă, excepția conexității invocată de reclamanta A.. Potrivit art. 139 alin. (2) din C. proc. civ., "Excepția conexității poate fi invocată de părți sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanței ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunța asupra excepției. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul." Înalta Curte reține și că, potrivit art. 457 alin. (1) din Codul de de procedură civilă: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei încheieri/hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Raportat la datele speței de față, Înalta Curte reține că încheierea prin care se soluționează excepția conexității poate fi atacată numai odată cu fondul cauzei, legiuitorul stabilind, la art. 139 alin. (2) din C. proc. civ., dispoziții procesuale exprese în ceea ce privește atacarea acestei încheieri. Prin urmare, cum împotriva modalității de soluționare a excepției conexității nu există deschisă posibilitatea formulării, pe cale separată, a unui recurs sau a oricărei alte căi de atac, indiferent de denumirea dată de parte, demersul reclamantei este inadmisibil.

Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 139 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta A., ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,