ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4453/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 20.03.2023, sub număr unic de dosar x/2023, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea dreptului pretins, ca parte vădit vătămată, a interesului public și privat și repararea pagubei cauzate de către pârâții Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România. 1.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 552 din 29 septembrie 2023, Curtea de Apel Timișoara – secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a respins excepțiile nulității, autorității de lucru judecat, lipsei de obiect și inadmisibilității/lipsei de interes, invocate de pârâtul Ministerul Sănătății; - a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Colegiul Medicilor din România; - a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor din România; - a respins cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și rejudecarea litigiului în fond, cu obligarea părții pasive să emită și să îi remită poștal, cu recomandată, la adresa de la domiciliu, prin stabilirea de către instanță a termenului legal de executare a actului administrativ cu caracter individual necesar și obligatoriu, cu amendarea judiciară a acesteia conform prevederilor art. 24 2 raportat la art. 18 6 din Legea nr. 554/2004. În esență, a arătat că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii conform art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., judecătorul primei instanțe soluționând cauza în mod discriminatoriu, tendențios, incompetent. 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, arătând că nu sunt aduse critici de nelegalitate a sentinței atacate, fiind reluate apărările din fața primei instanțe. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului. Intimatul-pârât Colegiul Medicilor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului considerând că acesta nu conține critici de nelegalitate, ci exprimă simpla nemulțumire a recurentului-reclamant. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 10 octombrie 2024, cu citarea părților. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat." Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Prevederile legale menționate se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar. Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. Obligația de motivare a recursului presupune concretizarea criticilor recurentului în raport de soluția instanței de fond, astfel că motivarea imprecisă sau generală atrage sancțiunea nulității recursului, în condițiile prevăzute de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. În speță, recursul formulat de reclamantul A. nu conține critici concrete aduse hotărârii instanței de fond, ci doar aspecte privind situația de fapt ori afirmații lipsite de relevanță în raport cu raționamentul logico-juridic al instanței, nefiind combătut practic niciunul dintre considerentele instanței de fond. Astfel, deși prima instanță, în raport cu probele administrate și cu dispozițiile legale incidente, a constatat că în privința răspunsurilor pârâților nu a existat un refuz/întârziere de soluționare a cererilor reclamantului de vreme ce acestea au soluționat în termenul legal de 30 de zile aspectele semnalate precum și faptul că pârâții i-au răspuns reclamantului în limitele competențelor fiecăruia, recurentul-reclamant nu a înțeles să critice raționamentul instanței și să arate care sunt motivele contradictorii pe care le cuprinde sentința atacată, din perspectiva motivului de casare pe care l-a invocat. Or, simpla nemulțumire a părții cu privire la soluția adoptată de instanța ce a pronunțat hotărârea atacată și redarea, prin cererea de recurs, a unor împrejurări de fapt, nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea. Deoarece recurentul-reclamant nu a formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul din cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte și afirmații, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic, nesubliniind relevanța pe care acestea o prezintă în raport cu soluția instanței de fond, Înalta Curte va aplica sancțiunea nulității recursului. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată de intimații-pârâți, și va constata nul recursul formulat de reclamantul A.. PENTRU ACESTE MOTIVE,