ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4367/2023

Ședința publică din data de 5 octombrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.12.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat în principal obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100 % a medicamentului Cetuximab (denumite comercial Erbitux), pentru indicația terapeutică neoplasm colon ca tratament de linia a IV a.

În subsidiar, a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Sănătății, la adoptarea Ordinului privind constituirea comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 380 din 8 martie 2023, Curtea de Apel București:

- a admis excepția inadmisibilității cererii;

- a respins în tot cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței de fond a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii sale.

În motivarea recursului, recurentul-reclamant critică soluția primei instanțe, considerând că aceasta a admis în mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii, pe motiv că nu s-a adresat în prealabil cu o cerere pârâților.

Contrar acestor susțineri, recurentul-reclamant arată că, anterior promovării cererii de chemare în judecată, s-a adresat pârâților cu solicitările ce fac obiectul cauzei, aspect pe care îl dovedește cu înscrisurile anexate, în copie, recursului formulat, respectiv cererea adresată părâților și dovezile de comunicare prin poștă cu confirmare de primire.

4.1. Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, admiterea excepției nulității recursului, întrucât criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă prezentată la pct. I.1 al prezentei decizii și, de altfel, a reținut și prima instanță, demersul judiciar al reclamantului vizează o acțiune în contencios administrativ generată de refuzul nejustificat de soluționare a cererii, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Instanța de fond a admis excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, motivându-și soluția pronunțată pe faptul că reclamantul nu a făcut dovada că anterior formulării acțiunii care face obiectul prezentului dosar s-a adresat autorităților publice pârâte cu o cerere administrativă privind drepturile și interesele pretinse în cauza de față, iar aceste autorități au refuzat în mod nejustificat să soluționeze cererea respectivă sau nu i-au răspuns în termenul legal.

Soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A. nu este împărtășită de instanța de control judiciar.

Înalta Curte reține că dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 au în vedere în mod expres "refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal", fiind așadar obligatorie existența un cereri administrative pentru a se discuta de actul administrativ asimilat și de incidența dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 pentru cazul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Totodată, potrivit art. 492 alin. (1) C. proc. civ., (î)n instanța de recurs nu se pot produce noi probe, cu excepția înscrisurilor noi, care pot fi depuse, sub sancțiunea decăderii, odată cu cererea de recurs, respectiv odată cu întâmpinarea.

Este adevărat că recurentul-reclamant nu a depus în fața instanței de fond dovada că, anterior sesizării instanței, s-a adresat autorităților pârâte cu solicitările ce fac obiectul prezentului dosar, pentru a putea fi verificată existența unui refuz de soluționare din partea autorităților pârâte, deși reclamantului îi incumba această obligație conform art. 12 din Legea nr. 554/2004.

Cu toate acestea, potrivit înscrisurilor depuse odată cu cererea de recurs, în condițiile art. 492 alin. (1) C. proc. civ., anexate la dosar, rezultă că recurentul-reclamant s-a adresat autorităților pârâte cu cerere administrativă privind drepturile și interesele pretinse în cauza de față.

În acest context, Înalta Curte constată că sunt întemeiate criticile recurentului-reclamant.

Prin urmare, reținând că soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii este pronunțată cu aplicarea greșită a legii, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a lăsat nesoluționat fondul cauzei, în sensul că nu a stabilit dacă refuzul pârâților este justificat ori nejustificat, respectiv dacă autoritatea pârâtă a lezat sau nu drepturile sau interesele legitime ale reclamantului.

Așa fiind, casarea cu trimitere se impune pentru soluționarea în mod efectiv a fondului cauzei, cu respectarea principiului contradictorialității și a accesului părților la dublul grad de jurisdicție.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 raportat la art. 497 și 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 380 din 8 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 5 octombrie 2023.