ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4159/2023

Ședința publică din data de 28 septembrie 2023

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, la data de 07.11.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, pe calea ordonanței președințiale, obligarea acestora la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului Cetuximab (denumire comercială Erbitux), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj. Totodată, în temeiul art. 997 alin. (3) C. proc. civ., a solicitat ca executarea ordonanței să se facă fără somație și fără trecerea vreunui termen.

Prin sentința nr. 307 din 24 noiembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. De asemenea, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale și a obligat pârâții, fără somație și fără trecerea unui termen, la asigurarea, către reclamant, a tratamentului cu medicamentul Cetuximab (denumire comercială Erbitux) în regim de compensare 100% fără contribuție personală, până la soluționarea în fond a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Împotriva sentinței de fond menționate la pct. 2 au exercitat recursuri principale pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, iar pârâtul Guvernul României a exercitat recurs incident, toți recurenții criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererile de recurs formulate și solicitând admiterea căilor de atac astfel cum au fost promovate, casarea sentinței recurate și rejudecarea cauzei cu consecința respingerii cererii de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 03.02.2023, recurentul-pârât Guvernul României a arătat că sentința de fond este nelegală, în cauză nefiind întrunite condițiile răspunderii juridice administrative referitoare la adoptarea unui act administrativ nelegal sau la nesoluționarea în termen a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. În plus, a apreciat că este lipsit de calitate procesuală pasivă, autoritatea executivă neavând atribuții și competențe în sensul solicitat, iar o eventuală soluție de admitere a acțiunii sub acest aspect ar fi imposibil de valorificat.

Prin notele de ședință depuse la 13.03.2023 recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., având în vedere că acesta a decedat la data de 18 noiembrie 2022, conform certificatului de deces anexat.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând, cu prioritate, în condițiile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant A., invocată de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, pentru motivele expuse în continuare.

Conform art. 997 din C. proc. civ.: "(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului. (3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen. (4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt."

Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale este caracterizată de urgență și are un caracter provizoriu, fiind limitată sub aspect temporal, în sensul că poate fi dispusă numai până la data soluționării definitive a dosarului ce vizează fondul cauzei.

În speță, cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. vizează obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, fără somație și fără trecerea unui termen, la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului Cetuximab (denumire comercială Erbitux), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Așa cum s-a consemnat în considerentele expuse la pct. I.2. al acestei decizii, prima instanță a admis cererea de ordonanță președințială și a obligat pârâții, fără somație și fără trecerea unui termen, să-i asigure reclamantului tratamentul cu medicamentul Cetuximab (Erbitux) în regim de compensare 100% fără contribuție personală, până la soluționarea în fond a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.

Recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat, prin notele de ședință depuse la dosarul de recurs, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-reclamant, arătând că acesta a decedat la data de 18 noiembrie 2022, conform certificatului de deces seria x nr. x, eliberat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca la data de 18.11.2022, pe care l-a anexat în dovedire.

Excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție de fond (vizează încălcarea unei condiții de exercițiu a acțiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) și peremptorie (admiterea sa are ca efect împiedicarea soluționării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Din prevederile art. 56 alin. (3) C. proc. civ. rezultă că lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată atât în primă instanță, cât și direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepție procesuală, iar în recurs, în condițiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanța poate să invoce lipsa capacității procesuale de folosință din oficiu, oricând, pe cale de excepție procesuală, în etapa judecății în primă instanță, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecății în căile de atac."

De asemenea, conform art. 56 alin. (1) din C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile, iar potrivit dispozițiilor cuprinse la alin. (3) al aceluiași text de lege, lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință fiind lovite de nulitate absolută.

Așa cum reiese din certificatul de deces depus la dosarul de recurs, intimatul-reclamant A. a decedat la data de 18 noiembrie 2022, anterior pronunțării sentinței din 24 noiembrie 2022, iar obiectul cererii de de ordonanță președințială era strâns legat de persoana reclamantului, întrucât viza asigurarea medicației pentru tratarea bolii de care suferea acesta.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință a persoanei fizice începe de la naștere și încetează la moartea acesteia, iar potrivit art. 5 alin. (2) din același act normativ, capacitatea de folosință este capacitatea de a avea drepturi și obligații. Totodată, pentru a fi parte în proces este necesar, potrivit art. 56 din C. proc. civ., ca titlularul acțiunii să aibă folosința drepturilor civile, deci să aibă capacitate de folosință.

În consecință, având în vedere că la momentul pronunțării sentinței de fond titularul cererii de ordonanță președințială nu avea capacitate procesuală de folosință, Înalta Curte urmează să admită recursurile principale și pe cel incident declarate împotriva sentinței primei instanțe, să caseze sentința atacată și, rejudecând, să anuleze acțiunea reclamantului A. pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 32 alin. (1) lit. a) și art. 56 din același cod, Înalta Curte va admite recursurile principale exercitate în cauză și recursul incident al Guvernului României, va casa sentința atacată și, rejudecând, va anula acțiunea reclamantului pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile principale declarate de pârâții Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, precum și recursul incident declarat de pârâtul Guvernul României, toate împotriva sentinței nr. 307 din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare:

Anulează acțiunea reclamantului A. pentru lipsa capacității procesuale de folosință.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 28 septembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.