ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2024

Deliberând asupra recursului în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 301/A din data de 13 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 271 din 14 decembrie 2023 pronunțată de Judecătoria Toplița în dosarul nr. x/2020, cu privire la inculpatul A., s-au dispus următoarele:

Încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului A., cu privire la săvârșirea infracțiunii de ultraj, faptă prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. (rap. la art. 193 alin. (1) C. pen.) (în dauna persoanei vătămate B.).

Condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. (rap. la art. 193 alin. (2) C. pen.) (persoana vătămată C.), respectiv 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de tulburarea ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. rap. la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite în sarcina inculpatului, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, la care s-a adăugat sporul fix și obligatoriu de o lună închisoare, reprezentând 1/3 din cealaltă pedeapsă, rezultanta fiind de 1 an și o lună închisoare.

În baza art. 91 și art. 92 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și o lună închisoare, pe un termen de supraveghere de 3 ani.

În baza art. 92 alin. (3) C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) C. pen., respectiv: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Harghita la datele fixate de acesta; să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; să comunice schimbarea locului de muncă; să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 92 alin. (3) și art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen., s-a impus inculpatului obligația de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Harghita sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității la Primăria Toplița sau Spitalul municipal Toplița, pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare, instituția și tipul de activitate urmând a fi stabilite de serviciul de probațiune, raportat la pregătirea profesională a acestuia (studii superioare, inginer de profesie).

În baza art. 94 alin. (1) C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să comunice datele prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. c)-e) C. pen. Serviciului de Probațiune Harghita.

În baza art. 94 alin. (2) C. pen., s-a stabilit ca supravegherea executării obligațiilor prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. b) și de) art. 93 alin. (3) C. pen. să se realizeze de către Serviciul de Probațiune Harghita.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra cazurilor de revocare a executării pedepsei sub supraveghere prevăzute de art. 96 C. pen., respectiv nerespectarea măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse, precum și săvârșirea unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea suspendării și executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 19 alin. (1) și art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1), art. 1357 și art. 1381 C. civ. a fost admisă în parte constituirea de parte civilă formulată de partea civilă B. și a fost obligat inculpatul A. la plata către acesta a sumei de 1.000 RON cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 397 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 19 alin. (1) și art. 25 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 1349 alin. (1), art. 1357 și art. 1381 C. civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă C., și a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 4.000 RON iar inculpatul D. la plata sumei de 1.000 RON către partea civilă, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 398 C. proc. pen. și art. 276 alin. (2), au fost obligați inculpații A. și D., în solidar, la plata către partea civilă C. a sumei de 5.820 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A. la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare către stat, respectiv pe inculpatul D. la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare.

Împotriva sentinței penale nr. 271 din 14 decembrie 2023 pronunțată de Judecătoria Toplița în dosarul nr. x/2020, au declarat apel inculpații A. și D..

Prin decizia penală nr. 301/A din 13 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., au fost respinse apelurile declarate de apelanții - inculpați A. și D. și apelantul - parte civilă C. împotriva sentinței penale nr. 271 din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Toplița și, în consecință, a fost menținută hotărârea atacată.

La data de 15 iulie 2024, inculpatul A. a declarat recurs în casație împotriva deciziei penale nr. 301/A din 13 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2020, invocând în drept dispozițiile art. 438 pct. 7 și pct. 12 din C. proc. pen.

În motivarea cererii de recurs în casație, în ceea ce privește cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., recurentul a susținut că, prin rechizitoriul emis în dosarul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita a fost trimis in judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. iar instanța l-a condamnat la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru infracțiunea de "purtare abuzivă", prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. (rap. la art. 193 alin. (2) C. pen.).

În acest context, a susținut că, în conformitate cu art. 296 alin. (1) C. pen. întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau cu amendă.

În atare condiții, având în vedere că pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. a fost de l (un) an închisoare, a arătat că a fost aplicată o pedeapsă cu o durată superioară limitelor prevăzute de lege.

Pe cale de consecință, având în vedere dispozițiile art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a apreciat că soluția care se impune în cauză este de admitere a recursului în casație, de casare a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș a transmis la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului în casație ca inadmisibil.

Referitor la cazul de casare prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. invocat de inculpat, respectiv faptul că au fost aplicate pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, Parchetul a susținut că, în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate, s-a menționat în mod expres că inculpatul A. urma să fie condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 296 alin. (2) C. pen. rap. la art. 193 alin. (2) C. pen., prin raportare la limitele de pedeapsă (de la 9 luni la 6 ani și 8 luni).

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., prin încheierea din data de 16 octombrie 2024, Înalta Curte a constatat îndeplinite condițiile prevăzute de art. 434 - art. 438 C. proc. pen., astfel că, în temeiul art. 440 alin. (4) C. proc. pen., a dispus admiterea în principiu a acesteia doar cu privire la cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.

**********************************************************

Examinând recursul în casație formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 301/A din data de 13 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. și în limitele stabilite prin încheierea de admitere în principiu, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:

Prin intermediul recursului în casație, cale extraordinară de atac a cărei soluționare este dată numai în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, este analizată conformitatea hotărârilor definitive atacate cu regulile de drept, însă numai prin raportare la cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen.. Acestea pot constitui temei al casării hotărârii doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor.

În cauză, recursul în casație urmează a fi examinat din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., astfel cum a fost decelat prin încheierea asupra admisibilității în principiu din data de 16 octombrie 2024.

Având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării în situația în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", se constată că acest caz de casare este incident atunci când pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală. Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel și prin raportare la principiile ce au influență asupra tratamentului sancționator, inclusiv cel referitor la non reformatio in pejus.

Astfel, pornind de la scopul recursului în casație reglementat de dispozițiile art. 433 C. proc. pen., se constată că, prin prisma cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., se analizează legalitatea pedepsei sub aspectul felului și limitelor speciale, respectiv aplicarea acesteia în afara limitelor prevăzute de lege sau stabilite în condițiile legii.

Delimitând sfera de aplicare a acestui caz de recurs în casație, instanța supremă a stabilit că el este incident numai în situația în care pedeapsa stabilită de instanța de apel, prin raportare la toate normele de drept penal substanțial relevante pentru tratamentul sancționator, este nelegală. Altfel spus, prin intermediul acestui caz de casare pot fi cenzurate erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar și a măsurilor educative, fie prin aplicarea unei sancțiuni neprevăzute de lege, fie prin nerespectarea limitelor legale ori a tratamentului sancționator.

Raportând aceste considerații teoretice la datele speței, se observă că instanța ordinară de control judiciar prin decizia penală nr. 301/A din 13 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2020, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins apelurile declarate de apelanții - inculpați A. și D. și apelantul - parte civilă C. împotriva sentinței penale nr. 271 din 14 decembrie 2023 a Judecătoriei Toplița și, în consecință, a menținut hotărârea atacată, hotărâre prin care, s-a dispus, printre altele, condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. (rap. la art. 193 alin. (2) C. pen.) (persoana vătămată C.).

Modalitatea de stabilire a pedepsei de către prima instanță, în sensul aplicării unei pedepse de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen. (rap. la art. 193 alin. (2) C. pen.), are semnificația juridică a aplicării pedepselor în afara limitelor prevăzute de lege, în sensul cazului de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., întrucât limitele de pedeapsă prevăzute de lege în ceea ce privește infracțiunea reținută de prima instanță în sarcina inculpatului, respectiv art. 296 alin. (1) C. pen. sunt închisoarea între o lună la 6 luni sau amenda, astfel încât pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului este, în mod evident, în afara limitelor prevăzute de lege.

Astfel, Înalta Curte constată că instanța de fond (soluție menținută în apel) a făcut o greșită aplicare a legii în sensul aplicării unei pedepse superioare limitei legale prevăzute pentru infracțiunea de purtare abuzivă, prevăzută de art. 296 alin. (1) C. pen., având în vedere că, potrivit acestor dispoziții legale, infracțiunea de purtare abuzivă în forma de bază prevăzută de alin. (1) se pedepsește cu închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda.

Este adevărat că instanța de fond a făcut trimitere la dispozițiile art. 193 alin. (2) C. pen., însă, condamnarea inculpatului A. s-a dispus în baza dispozițiilor art. 296 alin. (1) C. pen., menționate în mod expres în cuprinsul dispozitivului hotărârii de condamnare.

În consecință, Înalta Curte consideră că unicul remediu pentru a asigura o judecată efectivă este trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se realiza o analiză concretă, bazată pe întregul sistem de individualizare judiciară a unei sancțiuni, analiză ce se impune a fi efectuată în cadrul unei căi ordinare de atac, iar nu în calea de atac a recursului în casație, limitată, așa cum s-a menționat anterior, doar la probleme de drept.

Raportat la cazul de casare incident - art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. și la dispozițiile art. 449 alin. (4) C. proc. pen., cauza va fi trimisă spre rejudecare la instanța de apel numai cu privire la infracțiunea de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 301/A din data de 13 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020 și, în consecință, va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș, numai cu privire la infracțiunea de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen., menținând celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței mai sus-menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 301/A din data de 13 iunie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș – secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2020.

Trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, respectiv Curtea de Apel Târgu Mureș, numai cu privire la infracțiunea de purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin. (1) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței mai sus-menționate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2024.