ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 616/2024
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 616/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 18 septembrie 2024
Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a dispus în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 admiterea cererii de extrădare formulată de autoritățile judiciare ale Republicii Ucraina.
S -a dispus extrădarea către Republica Ucraina a persoanei extrădabile A..
S-a dispus predarea persoanei extrădabile către autoritățile din Ucraina, cu respectarea regulii specialității.
S-a menținut măsura arestării provizorii în vederea extrădării până la data predării efective, dar nu mai târziu de 30 de zile, respectiv până la data de 04.03.2022, inclusiv.
S-a constatat că persoana extrădabilă A. a fost reținută pe o perioadă de 24 de ore de la 12.08.2024, ora 11:55, și arestată provizoriu de la data de 12.08.2024 la zi
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Galați a reținut că sunt întrunite condițiile extrădării persoanei solicitate A. întrucât aceasta este urmărită internațional pentru punerea în executare a sentinței de condamnare din data de 13.08.2024 a Judecătoriei B. din regiunea Vinnytsia, Ucraina în dosarul nr. x/2022 (procedura nr. 1-kp/138/32/23), hotărâre rămasă definitivă prin decizia Curții de Apel Vinnytsia Ucraina la data de 25.04.2023.
Prima instanță, examinând documentele transmise de statul solicitant, a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 18 și următoarele din Legea nr. 302/2004, în privința cererii de extrădare formulate de Autoritățile din Ucraina
Astfel, Curtea a reținut că în cauză nu sunt incidente motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, dar nici motivele opționale de refuz al extrădării prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004 republicată.
Referitor la faptul că Ucraina nu poate garanta obligațiile care reies din Convenția Europeană la extrădare, Curtea a constatat că, Legea marțială a fost instaurată pentru prima dată în Ucraina la data de 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Tot atunci a fost introdusă și starea de mobilizare generală. Prin această lege s-a prevăzut folosirea resurselor de muncă ale firmelor- private sau de stat- pentru nevoile de apărare ale țării, preluarea în folosință temporară a bunurilor ministerelor, ale altor organe executive centrale și locale, ale instituțiilor și organizațiilor de orice formă de proprietate și ale cetățenilor, necesare nevoilor de apărare și să elibereze documentele care să ateste acest lucru, instituirea unui regim strict de circulație a cetățenilor, străinilor și apatrizilor, precum și circulația vehiculelor, faptul că pot fi înstrăinate sau confiscate bunuri ale persoanelor juridice și fizice în scop de apărare, introducerea raționalizării, dacă este cazul, a produselor alimentare de bază și a celor nealimentare, destinate populației, etc. fără să existe vreo dispoziție care să prevadă faptul că față de persoanele față de care se efectuează cercetări penale le-ar fi afectate drepturile sau interesele pe parcursul urmăririi penale sau al judecății.
Prima instanță a menționat că, autoritățile din Ucraina au oferit suficiente garanții că cererea de extrădare nu are drept scop urmărirea din motive politice, în legătură cu apartenența rasială, religia practicată, naționalitate sau opiniile politice, acesta fiind condamnat pentru o infracțiune comisă asupra unei persoane fizice. De asemenea, cererea de extrădare nu se referă la o infracțiune de natură politică sau la o infracțiune conexă unei infracțiuni politice și nici la o infracțiune militară.
Curtea a constatat că este îndeplinită în cauză și condiția referitoare la dubla incriminare, prevăzută de art. 24 din Legea nr. 302/2004. Infracțiunea de care este acuzată persoana extrădabilă are corespondent în legea penală română, circumscriindu-se infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244 alin. (1)și (2) Cod. penal.
Împotriva sentinței penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, a formulat contestație, în termen legal, persoana solicitată A..
Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție – secția penală, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 8, cu termen de judecată la 18 septembrie 204.
Contestația nu a fost motivată, însă, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu al contestatorului-persoană solicitată a învederat că persoana solicitată nu dorește să fie extrădat deoarece locuiește cu familia sa în Republica Moldova și are doi copii minori în vârstă de 6, respectiv de 8 ani. .
Examinând contestația formulată de persoana extrădabilă, în temeiul art. 53 din Legea nr. 302/2004 Înalta Curte constată că este nefondată, pentru următoarele considerente:
Cu titlu preliminar, Înalta Curte de Casație și Justiție notează că, în cauză, sunt aplicabile dispozițiile Convenției europene de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997 publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 mai 1997.
Totodată, potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, dispozițiile cuprinse în legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, iar dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevăd expressis verbis că "prezenta lege se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate".
De asemenea, art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că, în situația în care, prin legea de cooperare judiciară internațională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
Efectuând propriul examen al cererii de extrădare, instanța de control judiciar, în consens cu prima instanță, constată că sunt îndeplinite condițiile de formă și cele de fond pentru a se dispune extrădarea numitului A. către autoritățile din Ucraina.
Astfel, în ceea ce privește condițiile de formă ale extrădării prevăzute în art. 12 din Convenția europeană de extrădare, încheiată la Paris la data de 13.12.1957 se reține că prin cererea scrisă, formulată de autoritățile judiciare ale Republicii Ucraina, se solicită extrădarea lui A. urmărit internațional pentru punerea în executare a sentinței de condamnare a Tribunalului districtual al orașului B., regiunea Vinnytsia din 13 februarie 2023 și care a intrat în vigoare la 25 aprilie 2023 (prin decizia Curții de Apel Vinnytsia din 25.04.2023 prin menținerea hotărârii Tribunalului districtual al orașului B., regiunea Vinnytsia), pentru săvârșirea infracțiunilor de însușirea bunurilor altuia prin înșelăciune (fraudă) comisă pe scară largă și prevăzută în partea a 3-a a articolului 190 din C. pen. al Ucrainei (art. 190 alin. (3).
În fapt, se reține în sarcina sa că, " În martie 2022, un cetățean al Republicii Moldova, A. acționând intenționat, l-a informat pe C.. că ar putea organiza transport ilegal peste granița de stat a Ucrainei. În timpul întâlnirii și conversației dintre ei, din 16.03.2022, la ora 16:00, A. a avut o intenție care vizează deturnarea fondurilor altor persoane prin înșelăciune, în scopul îmbogățirii personale și, prin urmare, acționând intenționat, a informat-o pe C.. că ar putea organiza transportul ilegal al lui și al fiului său C., precum și o persoană neidentificată, peste granița de stat a Ucrainei, cu condiția să i se furnizeze bani în valoare de 17.000 USD.
C.., crezând în acuratețea informațiilor utilizate de A., despre organizarea transportului ilegal al acestuia și al fiului său C., peste granița de stat a Ucrainei, precum și altei persoane neidentificate, în data de 16.03.2022, ora 17:00, în curtea casei JV 65, de pe strada x, din B., regiunea Vinnytsia, a predat lui A. bani în suma de 17.000 USD, în timp ce acesta din urma a informat despre acțiuni ulterioare și locul traversării ilegale a graniței de stat a Ucrainei de către C.. și C. După aceea, a arătat spre o mașină roșie "taxi" "D.", plăcuța de înmatriculare x, care se afla în apropierea casei specificate, cu care trebuia să meargă la locul presupusei treceri a frontierei de stat a Ucrainei.
În plus, pentru a-și pune în aplicare intenția penală, A. a implicat un cetățean al Republicii Moldova, E.., care nu avea cunoștință de intențiile criminale ale lui A. și care, ulterior, la îndrumarea lui A. l-a condus pe C.. și C. într-un taxi până la un loc, vizavi de casa cu nr. x de pe strada x din satul Nemia, raionul B., regiunea Vinnytsia, la 40 metri de râul Nistru, care desparte Ucraina și Republica Moldova, și unde, ulterior, au fost găsiți de polițiști.
Astfel, A., neavând nicio intenție de a organiza transportul ilegal al lui C.. și C., peste granița de stat a Ucrainei, i-a oprit banii lui C.. și s-a folosit de eo-
Prin faptele sale, A. a cauzat pagube materiale lui C.., în valoare de 17.000 USD, care, conform cursului de schimb al Băncii Naționale a ucrainei din 16.03.2022, se ridică la 497.250 UAH."
Înalta Curte reține că cererii de extrădare i-au fost anexate copia hotărârii de condamnare a Tribunalului districtual al orașului B., regiunea Vinnytsia din 13 februarie 2023 și care a intrat în vigoare la 25 aprilie 2023 (prin decizia Curții de Apel Vinnytsia din 25.04.2023 prin menținerea hotărârii Tribunalului districtual al orașului B., regiunea Vinnytsia), fotografia și fișa dactiloscopică a persoanei extrădabile A.. Atât cererea, cât și înscrisurile atașate au fost însoțite de o traducere autorizată în limba română.
În contextul expus mai sus, instanța supremă constată că cererea de extrădare formulată în cauză și documentele anexă corespund cerințelor art. 12 din Convenția europeană de extrădare încheiată la Paris, la data de 13.12.1957, astfel condițiile formale ale extrădării persoanei solicitate A. în Ucraina sunt îndeplinite.
Cu privire la condițiile de fond ale extrădării, Înalta Curte notează că acestea vizează persoana extrădabilă, infracțiunea și pedeapsa, salvgardarea drepturilor și a libertăților fundamentale, competența și exercitarea acțiunii penale.
Verificând condițiile privind persoana extrădabilă, instanța de control judiciar reține că acestea sunt îndeplinite îndeplinite în cauză, și anume:
- persoana extrădabilă A. este căutat în vederea executării unei pedepse de 4 ani închisoare (art. 1 din Convenție, art. 18 teza a II-a din Legea nr. 302/2004);
- extrădarea persoanei solicitate este posibilă dat fiind existența convenției care conține o veritabilă clauză de reciprocitate;
- persoana extrădabilă nu se face parte din persoanele exceptate de la extrădare prevăzute la art. 6 din convenție, art. 19 din Legea nr. 302/2004;
- persoana extrădabilă nu riscă consecințe grave pentru viața sau integritatea sa corporală, datorită vârstei sau a unei boli (art. 22 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.
În ceea ce privește condițiile privind infracțiunea și pedeapsa, Înalta Curte, analizând cerința dublei incriminări (art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004), constată că fapta reținută în sarcina persoanei extrădabilă A. au corespondent în legislația română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2)din C. pen. pedeapsă de la 1 la 5 ani închisoare).
Referitor la natura infracțiunii se reține că persoana extrădabilă nu este condamnată pentru o infracțiune politică sau militară, ci pentru o infracțiune de drept comun ce dă loc la extrădare.
Examinând condițiile privind competența, instanța supremă reține că pentru a dispune extrădarea, este necesar ca:
a) statul solicitant să își atribuie o competență de urmărire sau judecare a cauzei în virtutea oricăruia dintre principiile teritorialității, personalității, realității sau universalității (art. 29 din Legea nr. 302/2004), constatând că persoana extrădabilă a fost judecată în Ucraina în virtutea principiului teritorialității, pentru fapte infracționale săvârșite acolo;
b) statul român să nu își revendice vreo competență teritorială sau extrateritorială de urmărire sau de judecată a infracțiunii care motivează cererea de extrădare (art. 22 alin. (1) din Legea nr. 302/2004), constatând că nici această cerință nu este incidentă în cauză.
Înalta Curte, analizând principiul ne bis in idem și cauzele care sting acțiunea penală date de intervenția prescripției răspunderii penale, a amnistiei ori grațierii antecondamnatorii, constată următoarele:
a) persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată pe teritoriul statului român solicitat pentru comiterea vreunei infracțiuni, așadar nici pentru faptele care au justificat formularea cererii de extrădare, prin urmare în cauză nu se pune problema activării principiului ne bis in idem.
b) incidența cazurilor de stingere a acțiunii penale (art. 10 din convenție, art. 33-35 din Legea nr. 302/2004), constatându-se că prescripția răspunderii penale prevăzută de legea penală din Ucraina nu este împlinită, iar persoana extrădabilă nu a invocat și nici autoritățile judiciare din Ucraina nu au comunicat incidența vreunei legi de grațiere care să acopere activitatea infracțională pentru care persoana extrădabilă a fost condamnată în statul solicitant. De asemenea, se constată că în România pentru faptele penale în discuție nu este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale prevăzut de art. 154 alin. (1) lit. c), d) și e) din C. pen. și aceste fapte nu formează obiect al vreunei legi de grațiere ori amnistie.
Evaluând celelalte critici formulate de către persoana extrădabilă, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate.
Cererea persoanei extrădabile de a executa pedeapsa în Republica Moldova având în vedere circumstanțele sale personale, respectiv faptul că locuiește cu familia sa în Republica Moldova și are doi copii minori în vârstă de 6, respectiv de 8 ani., iar în situația în care va fi extrădată în Ucraina nu se respectă drepturile omului nu pot constitui motive obligatorii de refuz, așa cum sunt ele prevăzute în art. 21 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 și nici nu pot fi încadrate la motivele opționale de refuz al extrădării, astfel cum sunt ele reglemetate de art. 22 din aceeași lege.
Concluzionând, Înalta Curte reține că menținerea arestării provizorii pe o perioadă de 30 de zile corespunde tuturor exigențelor impuse de dispozițiile legale ce reglementează această procedură specială, la acest moment procesual nefiind identificat vreun caz bine justificat, în sensul dispozițiilor art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, de natură a determina înlocuirea măsurii.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-persoana solicitată A., împotriva sentinței penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, va rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se va suporta din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul-persoana solicitată A., împotriva sentinței penale nr. 119/F din data de 09 septembrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.
Obligă contestatorul-persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul-persoană solicitată, în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă rusă se suportă din fondurile Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2024.