ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 21 ianuarie 2025

Deliberând asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 101/F/22.05.2024, a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2023 s-au hotărât următoarele:

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a fi administrator, asociat sau acționar al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 5 ani după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, care se va executa doar dacă pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune Ilfov la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- va comunica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului să execute obligația de a frecventa două programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Ilfov sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei Corbeanca sau a Poliției Locale Chiajna.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.

În baza art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., a fost condamnată inculpata B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la bancrută frauduloasă.

În baza art. 67 alin. (1) C. pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, a dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita profesia de avocat, pe o perioadă de 5 ani după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 65 alin. (1) C. pen. s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară, care se va executa doar dacă pedeapsa principală devine executabilă.

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune Harghita la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- va comunica schimbarea locului de muncă;

- va comunica informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatei să execute obligația de a frecventa două programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probațiune Harghita sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei comunei Sărmaș sau a Spitalului Județean de Urgență Miercurea-Ciuc.

În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligațiilor impuse de instanță ori stabilite de lege, precum și dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.

În baza art. 396 alin. (1) și (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit pedeapsa de 1 an închisoare în sarcina inculpatei C. , pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen. s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, stabilit conform art. 84 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere inculpata să respecte următoarele masuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune Ilfov la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- va comunica schimbarea locului de munca;

- va comunica informații și documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existența.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în caz de nerespectare a masurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligațiilor impuse de instanța ori stabilite de lege, precum și dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.

În baza art. 396 alin. (1) și (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. s-a stabilit pedeapsa de 6 luni închisoare în sarcina inculpatului D. , pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

În baza art. 83 alin. (1) C. pen. s-a amânat aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii, stabilit conform art. 84 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere inculpatul să respecte următoarele masuri de supraveghere:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune București la datele fixate de consilierul de probațiune;

- va primi vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- va anunța, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

- va comunica schimbarea locului de munca;

- va comunica informații și documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existența.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 88 C. pen. privind revocarea amânării aplicării pedepsei în caz de nerespectare a masurilor de supraveghere sau în caz de neexecutare a obligațiilor impuse de instanța ori stabilite de lege, precum și dacă pe parcursul termenului de supraveghere săvârșește o nouă infracțiune.

În baza art. 397 alin. (1) rap. la art. 25 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, acțiunea civilă formulată de persoana vătămată ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București.

În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desființarea următoarelor înscrisuri falsificate: angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018, confirmarea de sold debitor din data de 10.05.2019 și cererea de înscriere la masa credală formulată în numele lui E. în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata 1541,25 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, Curtea de apel a reținut că prin rechizitoriul nr. x/2022 din data de 03.08.2023 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați:

- B., pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și a unei infracțiuni de complicitate la bancrută frauduloasă, ambele în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., ambele cu aplic.art. 35 alin. (1) Cp(câte cinci acte materiale) și art. 38 alin. (1) C. pen.;

- A., pentru săvârșirea a două infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, a două infracțiuni de instigarea la bancrută frauduloasă, a unei infracțiuni de bancrută frauduloasă și a unei infracțiuni de instigare la complicitate la bancrută frauduloasă în formă continuată, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. rap.la art. 322 alin. (1) C. pen., art. 322 alin. (1) C. pen., art. 47 rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. și art. 47 C. pen. rap.la art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplic.art. 38 alin. (1) C. pen.;

- C., pentru săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă, prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.;

- D., pentru săvârșirea unei infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată și unei infracțiuni de bancrută frauduloasă, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen. (cinci acte materiale) și art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., cu aplic.art. 38 alin. (1) C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

În cursul lunii septembrie 2019, inculpatul A. i-a instigat pe inculpații B. și D. să falsifice angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold debitor din data de 10.05.2019 (care erau antedatate și nu reflectau datorii reale), fapte care întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. rap.la art. 322 alin. (1) C. pen.

În cursul lunii septembrie 2019, inculpatul A. i-a instigat pe inculpații D. și C. să folosească în dosarul nr. x/2019 înscrisurile falsificate (angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold debitor din data de 10.05.2019) pentru a obține înscrierea la masa credală a S.C. F. a unor creanțe fictive, în nume propriu, respectiv în numele S.C. G., în frauda celorlalți creditori, fapte care întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de instigare la bancrută frauduloasă, prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

În cursul lunii septembrie 2019, inculpatul A. a instigat-o pe inculpata B. să ajute la comiterea faptelor de bancrută fraudulosă, prin falsificarea angajamentelor de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, a angajamentului de plată nr. x/01.06.2018 și confirmării de sold debitor din data de 10.05.2019 și prin redactarea cererilor de admitere creanțe în numele lui H., E., I., D. și G., faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la complicitate la bancrută fraudulosă în formă continuată, prev. de art. 47 C. pen. rap.la art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen.

În cursul lunii septembrie 2019, inculpatul A. a falsificat angajamentul datat 27.07.2018 și cererea de înscriere la masa credală în dosarul nr. x/2019, ambele în numele lui E., prin contrafacerea semnăturii, și le-a expediat Tribunalului Ilfov în dosarul nr. x/2019, pentru a obține înscrierea la masa credală a societății F. a unei creanțe fictive, în frauda celorlalți creditori, fapte care întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată și a unei infracțiuni de bancrută frauduloasă, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. și art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

La data de 05.09.2019, în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat B., la instigarea inculpatului A., inculpata B. a redactat și a antedatat angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold din 10.05.2019, prin care F. recunoștea datorii către E., H., I., G. și D., datorii despre care cunoștea că nu sunt reale, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen. (cinci acte materiale).

La data de 05.09.2019, în calitate de avocat titular al Cabinetului de Avocat B., la instigarea inculpatului A., prin redactarea angajamentelor de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, a angajamentului de plată nr. x/01.06.2018 și a confirmării de sold din 10.05.2019 și a cererilor de admitere creanțe, inculpata B. a ajutat la înscrierea de creanțe fictive, de către D. și G., prin C., și în numele lui H., E., I. în frauda creditorilor, la masa credală în dosarul nr. x/2019 privind insolvența F., faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la bancrută frauduloasă în formă continuată, prev. de și art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen. (cinci acte materiale).

În perioada 05-09.09.2019, în calitate de administrator de drept al S.C. G., inculpata C. a folosit angajamentul de plată nr. x, care era antedatat (01.06.2018) și care cuprindea mențiuni necorespunzătoare adevărului referitoare la relația comercială cu F., de care avea cunoștință (respectiv existența unor prestații reale din partea G. și existența unei creanțe față de F. SRL) pentru a proba cererea de admitere creanțe formulată de G. în dosarul nr. x/2019 privind insolvența F., obținând înscrierea la masa credală cu suma de 9.151.266,40 RON, în frauda celorlalți creditori, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de bancrută frauduloasă, prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

În perioada 05-09.09.2019, în calitate de administrator de drept al S.C. F., inculpatul D. a semnat angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold din 10.05.2019 pentru propria datorie, cunoscând că sunt falsificate prin antedatare și că nu reflectă debite reale, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (cinci acte materiale).

În perioada 05-09.09.2019, inculpatul D. a folosit confirmarea de sold din 10.05.2019 pentru a susține cererea de admitere creanțe pe care o formulase în dosarul nr. x/2019, obținând înscrierea la masa credală, în frauda celorlalți creditori, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii bancrută frauduloasă, prev. de și art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

În fața primei instanțe de judecată, la data de 29.12.2023, anterior citirii actului de sesizare, persoana vătămată ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București s-a constituit parte civilă împotriva inculpaților B., A., C. și D. cu suma de 4.148.445 RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului prin săvârșirea faptelor deduse judecății, solicitând totodată, în baza art. 249 C. proc. pen., instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile, prezente și viitoare, ale acestora . Totodată, la solicitarea instanței, partea civilă a depus la dosarul cauzei precizări cu privire la modalitatea de calcul a prejudiciului.

Inculpații A., C. și D. au învederat că nu sunt de acord cu aplicarea procedurii simplificate a recunoașterii învinuirii, întrucât nu recunosc faptele de care sunt acuzați iar inculpata B. nu s-a prezentat în fața primei instanțe la termenul acordat pentru exprimarea poziției procesuale sub acest aspect.

Au fost audiați la cererea Ministerului Public și a inculpaților martorii J., K., L., M., H., N., O., I. și P.. Au fost încuviințate cererile reprezentantului Ministerului Public și ale inculpaților privind efectuarea unei adrese către Tribunalul Ilfov în vederea atașării dosarului nr. x/2019 și a dosarelor asociate, precum și cererea inculpatului D. privind administrarea probei cu înscrisurile constând în capturi de ecran conversații SMS și Q., înscrisul denumit "Împuternicire delegare prerogative administrative" și înscrisurile constând în demersurile efectuate de inculpat în dosarul nr. x/2019.

De asemenea, instanța de fond a încuviințat proba cu înscrisurile depuse de inculpatul A., precum și cererea formulată de către apărătorul inculpatei C. privind emiterea unei adrese către ANAF – Direcția Generală Antifraudă în vederea înaintării în integralitate a corespondenței purtate sub numărul de înregistrare x/05.11.2020 și x/02.11.2020. A încuviințat cererea inculpatului D. privind administrarea probei cu înscrisuri, constând în capturi de ecran ce conțin conversații Q. și schimburi de emailuri între acest inculpat și R..

A fost audiat inculpatul D., inculpații A., C. rezervându-și dreptul la tăcere. Inculpata B. a precizat că nu dorește să dea declarație în fața instanței și că își menține declarația pe care a dat-o în cursul urmăririi penale.

Curtea a invocat, din oficiu, necesitatea schimbării încadrării juridice a faptelor pentru care sunt cercetați inculpații, din infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată într-o singură infracțiune de bancrută frauduloasă pentru fiecare dintre inculpații A., C. și D., respectiv într-o singură infracțiune de complicitate la bancrută frauduloasă pentru inculpata B. și în conformitate cu disp. 386 alin. (1) C. proc. pen., în interpretarea dată prin Decizia Curții Constituționale nr. 250/2019, prin încheierea de ședință din data de 08.05.2024, a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor, după cum urmează:

- în cazul inculpatului A., din două infracțiuni de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 47 alin. (1) C. pen. rap. la art. 322 alin. (1) C. pen., două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., două infracțiuni de instigare la bancrută frauduloasă prev. de art. 47 rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., o infracțiune de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. și o infracțiune de instigare la complicitate la bancrută frauduloasă în formă continuată prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracțiune de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.;

- în cazul inculpatei B., din infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și complicitate la bancrută frauduloasă în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracțiune de complicitate la bancrută frauduloasă prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap. la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.;

- în cazul inculpatului D., din infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) C. pen., într-o singură infracțiune de bancrută frauduloasă prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

Cât privește termenul de introducere a plângerii prealabile, Curtea a reținut că:

La data de 19.03.2021, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost înregistrată sesizarea numitului D. privind comiterea de către un grup de persoane, printre care și B., avocat în Baroul București, a infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

La data de 22.04.2021 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 48 C. pen. rap.la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 2 41/2005 și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen.

La data de 11.04.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem cu privire la șapte infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) C. pen., opt infracțiuni de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen., cinci infracțiuni de bancrută frauduloasă, prev. de art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen., o infracțiune de bancrută frauduloasă, prev.de art. 241 alin. (1) lit. a), lit. b) C. pen., patru infracțiuni de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 322 alin. (1) C. pen. și patru infracțiuni de complicitate la bancrută frauduloasă, prev. de art. 48 alin. (1) C. pen. rap.la art. 241 alin. (1) lit. b) teza I C. pen.

La data de 22.06.2022, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a emis o adresă către ANAF-DGRFP București prin intermediul căreia a încunoștințat această instituție cu privire la obiectul cercetărilor care se efectuează în cauză, solicitându-i să precizeze dacă formulează plângere penală prealabilă cu privire la infracțiunea de bancrută frauduloasă. În aceeași zi, ANAF-DGRFP București a comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București că înțelege să formuleze plângere prealabilă sub aspectul infracțiunii de bancrută frauduloasă cercetată în cauză, adresa fiind semnată de către directorul executiv juridic al instituției, S..

A reținut prima instanță că potrivit art. 241 alin. (2) C. pen., în cazul infracțiunii de bancrută frauduloasă acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar potrivit art. 296 alin. (1) C. proc. pen., plângerea prealabilă trebuie să fie introdusă în termen de 3 luni din ziua în care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei. Conform art. 297 alin. (2) C. proc. pen., dacă într-o cauză în care s-au făcut acte de urmărire penală se constată că este necesară plângerea prealabilă, organul de urmărire penală cheamă persoana vătămată și o întreabă dacă înțelege să facă plângere. În caz afirmativ, organul de urmărire penală continuă cercetarea. În caz contrar, înaintează procurorului actele încheiate și propunerea de clasare.

Inculpații au susținut că persoana vătămată a aflat despre săvârșirea pretinsei infracțiuni de bancrută frauduloasă cu mai mult de 3 luni anterior datei de 22.06.2022, astfel încât plângerea prealabilă a fost formulată tardiv, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 296 alin. (1) C. proc. pen. Astfel, inculpații au precizat fie că termenul de 3 luni a început să curgă la data de 20.10.2020, când în Buletinul Procedurilor de Insolvență s-a publicat o citație în dosarul asociat nr. x/2019 aflat pe rolul Tribunalului Ilfov, ce a avut ca obiect o contestație formulată de inculpatul D. la tabelul definitiv de creanțe, fie din cursul lunii noiembrie 2020, când același inculpat a trimis o sesizare pe e-mail către ANAF (înregistrată sub nr. x/05.11.2020), prin care aducea la cunoștință acestei instituții caracterul fictiv al creanțelor în discuție, fie cel mai târziu la data de 05.02.2021, când au avut loc dezbaterile în dosarul asociat nr. x/2019

S-a reținut că, în primul rând, trebuie precizat că momentul de la care curge termenul de introducere a plângerii prealabile este unul subiectiv, fiind reprezentat de data la care persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei, iar nu unul obiectiv, care să fie reprezentat de data la care persoana vătămată ar fi trebuit să cunoască săvârșirea faptei.

Cu alte cuvinte, pentru determinarea momentului de la care începe să curgă termenul prevăzut de art. 296 alin. (1) C. proc. pen. nu prezintă relevanță împrejurarea că persoana vătămată ar fi avut la dispoziție suficiente elemente pe baza cărora să poată afla că fapta a fost comisă, ci doar dacă aceasta a cunoscut efectiv despre săvârșirea faptei pentru cercetarea căreia este necesară depunerea unei plângeri prealabile. Conform art. 296 alin. (1) C. proc. pen., data la care începe să curgă termenul de introducere a plângerii prealabile nu se stabilește prin raportare la modelul ideal, abstract, al unei persoane diligente, care ar fi avut posibilitatea să cunoască săvârșirea faptei dacă ar fi efectuat anumite demersuri, ci la situația concretă incidentă în speța dedusă judecății. Astfel, trebuie să existe date că persoana vătămată a aflat în mod neîndoielnic despre săvârșirea faptei, pentru că legea penală nu protejează doar persoanele vătămate prudente și diligente, ci și pe cele care nu au fost suficient de abile pentru a afla în cel mai scurt timp posibil despre săvârșirea unei infracțiuni care le-a cauzat o vătămare, chiar dacă în mod obiectiv ar fi putut să cunoască acest lucru.

Or, în cauza dedusă judecății, aserțiunile inculpaților cu privire la momentul de debut al termenului de introducere a plângerii prealabile nu pleacă de la premisa că persoana vătămată ANAF, prin persoanele îndreptățite să formuleze plângerea, a aflat în concret despre săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă, ci de la aceea că, dacă ar fi fost suficient de diligenți, reprezentanții persoanei vătămate ar fi putut cunoaște că fapta a fost săvârșită, întrucât aveau suficiente elemente pe baza cărora să realizeze acest lucru.

Contrar susținerilor inculpaților, Curtea a constatat că la dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte că persoana vătămată ANAF-DGRFP București a aflat despre săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă dedusă judecății anterior datei de 22.06.2022.

Faptul că inculpatul D. a trimis pe mai multe adrese de e-mail ce aparțin ANAF o sesizare în cuprinsul căreia susținea, printre altele, caracterul fictiv al unor împrumuturi contractate de către S.C. F., nu conduce la concluzia că de la data transmiterii acestor e-mailuri persoana vătămată a aflat despre săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă care face obiectul prezentei cauze. Bancruta frauduloasă prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. este o infracțiune complexă, care include în conținutul său constitutiv nu numai înfățișarea unor datorii inexistente, ci și condiția ca această acțiune să fie realizată în frauda creditorilor. Or, din conținutul sesizării transmise de către inculpatul D. către ANAF nu rezultă că acesta ar fi comunicat suficiente informații care să conducă în mod univoc la concluzia săvârșirii unei infracțiuni de bancrută frauduloasă. Totodată, sesizarea respectivă nu a fost însoțită de documente relevante care să probeze veridicitatea susținerilor sale.

În aceeași ordine de idei, Curtea a reținut că sintagma persoana vătămată a aflat despre săvârșirea faptei din conținutul art. 296 alin. (1) C. proc. pen. are în vedere împrejurarea că persoana îndreptățită să formuleze plângere prealabilă cunoaște existența faptei în plenitudinea sa, cu toate elementele sale constitutive descrise de norma de incriminare, iar nu doar a unor aspecte care, privite individual, nu sunt suficiente pentru a contura tipicitatea faptei.

De altfel, din răspunsul transmis de ANAF – Direcția Generală Antifraudă Fiscală inculpatului D. la data de 11.11.2020 rezultă că reprezentanții acestei instituții au apreciat că sesizarea respectivă se circumscrie unor fapte de evaziune fiscală și fraudă fiscală și vamală și nicidecum unei infracțiuni de bancrută frauduloasă, ceea ce nu este deloc surprinzător, în condițiile în care există o graniță fină între elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și cel al infracțiunii de bancrută frauduloasă prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. b) C. pen. (în ambele cazuri fiind vorba despre înfățișarea unor datorii/cheltuieli fictive), diferențele dintre aceste fapte fiind mai pronunțate din perspectiva laturii subiective.

De asemenea, transmiterea unei simple petiții la ANAF de către o persoană fizică, în cuprinsul căreia aceasta face referire, printre altele, la caracterul fictiv al unor creanțe, în lipsa prezentării unor probe care să susțină temeinicia acestei acuzații, nu este aptă să constituie momentul de la care începe să curgă termenul de introducere a plângerii prealabile pentru infracțiunea de bancrută frauduloasă, cu atât mai mult cu cât nici nu există date în sensul că sesizarea respectivă a fost adusă la cunoștința persoanei îndreptățite să formuleze plângere prealabilă în numele ANAF.

Instanța de fond a reținut că, în acest context, trebuie ținut cont și de faptul că infracțiunea de bancrută frauduloasă este destul de rar întâlnită în practică, elementele sale constitutive fiind uneori greu de decelat inclusiv de către practicienii dreptului, astfel încât săvârșirea unei astfel de fapte de cele mai multe ori nu reprezintă o împrejurare evidentă pentru persoana vătămată. Inclusiv organele de urmărire penală au realizat că faptele cercetate constituie infracțiunea de bancrută frauduloasă după aproximativ 1 an de la momentul începerii urmăririi penale in rem, dispunând extinderea urmăririi penale și cu privire la această faptă și procedând conform disp. art. 297 alin. (2) C. proc. pen., în condițiile în care inițial urmărirea penală a fost începută doar sub aspectul infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Totodată, nici inculpatul D. nu a indicat infracțiunea de bancrută frauduloasă în cuprinsul sesizărilor transmise către ANAF și către parchet.

Au mai susținut inculpații că D. a înaintat către ANAF cu ocazia formulării sesizării înregistrate sub nr. x/05.11.2020 și procesul-verbal întocmit de Direcția Regională Antifraudă 3 Alexandria, din care ar fi rezultat presupusul caracter fictiv al creanțelor în discuție. Cu toate acestea, Curtea a constatat că procesul-verbal respectiv a fost încheiat la data de 22.07.2019, deci anterior consumării faptelor deduse judecății (septembrie 2019).

Deopotrivă, Curtea a apreciat că nu există niciun element factual care să conducă la concluzia că persoana vătămată ANAF ar fi aflat despre săvârșirea faptei de bancrută frauduloasă din momentul formulării de către inculpatul D. a unei contestații în cadrul dosarului nr. x/2019 (dosarul de insolvență al S.C. F. SRL), împotriva creanței deținute de S.C. G. față de S.C. F., contestație care a format obiectul dosarului asociat nr. x/2019

Faptul că ANAF era la rândul său înscrisă la masa credală a S.C. F. și, pe cale de consecință, parte în dosarul de insolvență, nu conduce în mod automat la concluzia că simpla formulare a unei contestații împotriva unei creanțe înscrise în tabelul definitiv de creanțe, care de altfel a și fost respinsă ca tardivă, marchează începerea curgerii termenului de introducere a plângerii prealabile sub aspectul săvârșirii infracțiunii de bancrută frauduloasă. Dacă instanța de judecată ar fi admis contestația și ar fi constatat caracterul fictiv al creanței respective situația ar fi fost diferită, întrucât pronunțarea unei astfel de hotărâri ar fi reprezentat un element relevant pe baza căruia ANAF, prin organele sale reprezentative, să realizeze faptul că împrumutul pretins a fi fost acordat de S.C. G. lui S.C. F. este inexistent și că o astfel de faptă se circumscrie infracțiunii de bancrută frauduloasă. Mai mult decât atât, nu există nicio probă din care să rezulte că vreun reprezentant al ANAF a luat cunoștință de conținutul contestației depuse de către inculpatul D. la tabelul definitiv de creanțe, câtă vreme la ședințele de judecată din dosarul respectiv nu a participat niciun consilier juridic din partea ANAF, și nici nu există vreo cerere de studiere a acelui dosar care să fi fost formulată de un angajat al acestei instituții.

Relevante din perspectiva împrejurării că persoana vătămată ANAF nu a cunoscut săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă dedusă judecății până în momentul în care a fost informată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în acest sens sunt și declarațiile date în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești de numita P., consilier juridic în cadrul departamentului responsabil cu procedurile de insolvență în care ANAF are calitatea de creditor, aceasta relatând că personal nu a avut nicio suspiciune legată de vreo presupusă creanță fictivă până la momentul la care ANAF a primit adresa de la parchet, în cursul anului 2022, în sensul de a preciza dacă înțelege să formuleze o plângere prealabilă pentru infracțiunea de bancrută frauduloasă.

Aceasta a mai arătat că, de regulă, ANAF nu-și trimite reprezentanți la adunările creditorilor din cauza volumului mare de activitate, precum și faptul că din câte cunoaște nu a existat anterior primirii adresei de la parchet vreo sesizare în legătură cu o acțiune frauduloasă în procedura de insolvență a F., susținând că în situația în care o astfel de sesizare era primită de vreun alt departament din cadrul ANAF acesta le-ar fi comunicat-o (ceea ce relevă faptul că sesizarea primită de către ANAF din partea inculpatului D. nu a fost interpretată de către reprezentanții acestei instituții ca fiind în legătură cu o eventuală infracțiune de bancrută frauduloasă). Totodată, P. a afirmat că nu a participat la nicio discuție și nici nu cunoaște să fi existat vreo discuție la nivelul instituției din care face parte referitoare la pretinse creanțe înscrise în mod fraudulos la masa credală a F..

Curtea a avut în vedere și faptul că, deși în cursul cercetării judecătorești s-a atașat în integralitate dosarul nr. x/2019, inculpații n-au putut menționa niciun act din cuprinsul căruia să rezulte în mod neîndoielnic că vreun reprezentant al persoanei vătămate ar fi luat la cunoștință în mod nemijlocit de fapte sau împrejurări care să nască o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă.

Prin urmare, Curtea a constat că persoana vătămată a aflat în mod indubitabil despre săvârșirea faptei de bancrută frauduloasă la data de 22.06.2022, odată cu înștiințarea primită de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, dată la care a și formulat plângerea prealabilă. Așadar, plângerea prealabilă a fost formulată în termenul prevăzut de art. 296 alin. (1) C. proc. pen., apărările formulate de către inculpați sub acest aspect fiind neîntemeiate.

În ceea ce privește situația de fapt reținută de instanță și analiza probatoriului, Curtea a reținut că:

În cursul lunii septembrie 2019, inculpatul A. i-a determinat pe inculpații B. și D. să falsifice angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold debitor din data de 10.05.2019 (care erau antedatate și nu reflectau datorii reale), iar pe inculpata B. să redacteze cererile de admitere creanțe în numele lui H., E., I., D. și G.. Totodată, i-a determinat pe inculpații D. și C. să folosească în dosarul nr. x/2019 înscrisurile falsificate (angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold debitor din data de 10.05.2019) și a falsificat angajamentul datat 27.07.2018 și cererea de înscriere la masa credală în dosarul nr. x/2019, ambele în numele lui E., prin contrafacerea semnăturii, pe care le-a expediat Tribunalului Ilfov în dosarul nr. x/2019 privind insolvența S.C. F.. Toate aceste manopere au fost realizate în scopul obținerii înscrierii la masa credală a S.C. F. a unor creanțe fictive, în frauda creditorilor.

În data de 05.09.2019, inculpata B. a redactat și a antedatat angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold din 10.05.2019, prin care F. recunoștea datorii către E., H., I., G. și D., datorii despre care cunoștea că nu sunt reale, și a redactat cererile de admitere creanțe în numele acestor persoane, în această modalitate ajutând la înscrierea acestor creanțe fictive la masa credală a S.C. F., în frauda creditorilor.

În perioada 05.09.2019-09.09.2019, inculpata C., în calitate de administrator de drept al S.C. G., a folosit angajamentul de plată nr. x, care era antedatat (01.06.2018), și care cuprindea mențiuni necorespunzătoare adevărului referitoare la relația comercială cu F., de care avea cunoștință (respectiv existența unor prestații reale din partea G. și existența unei creanțe față de F. SRL), pentru a proba cererea de admitere creanțe formulată de G. în dosarul nr. x/2019 privind insolvența F., obținând înscrierea la masa credală cu suma de 9.151.266,40 RON, în frauda creditorilor.

În perioada 05.09.2019-09.09.2019, inculpatul D., în calitate de administrator de drept al S.C. F., a semnat angajamentele de plată datate 30.07.2018, 27.07.2018 și 06.08.2018, angajamentul de plată nr. x/01.06.2018 și confirmarea de sold din 10.05.2019 pentru propria datorie, cunoscând că sunt falsificate prin antedatare și că nu reflectă debite reale și a folosit confirmarea de sold din 10.05.2019 pentru a susține cererea de admitere creanțe pe care o formulase în dosarul nr. x/2019, obținând înscrierea la masa credală a unor creanțe fictive, în frauda creditorilor.

Această situație de fapt rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești: procese-verbale din data de 13.05.2022; notă explicativă din 29.03.2018; proces-verbal nr. x/13.07.2018 DGAF – DRAF3 Alexandria; proces-verbal nr. x/22.07.2019 DGAF – DRAF3 Alexandria; înscrisuri depuse de T. – tabelul preliminar și tabelul definitiv creanțe în dosarul x/2019, contractele de cesiune creanță dintre H. și U. S.R.L. și V. S.R.L., respectiv W. S.R.L.; proces-verbal din 07.04.2022; mesaje electronice puse la dispoziție de D., printate; procese-verbale de percheziție informatică și de analiză a rezultatelor; declarații suspecți B., H. și D.; declarații martori J., K., O., L., N., M., I.; declarații ale reprezentantului persoanei vătămate, P.; acte obținute de la administratorul judiciar al F., T., referitoare la procedura de insolvență, și documente contabile; acte obținute de la administratorul judiciar T. cu privire la sume decontate cu titlu de creanțe curente; raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr. x/30.05.2023; înscrisuri privind veniturile suspecților E., H., I. și ale inculpatului D.; procese-verbale de ridicare probe de scris și semnătură; procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate; proces-verbal de analiză a informațiilor obținute prin punerea în executare a măsurii accesului la un sistem informatic; proces-verbal de analiză a înscrisurilor de la dosarul nr. x/93/2019 și fotocopii ale documentelor relevante; dosarul nr. x/2019 și cele asociate (atașate în cursul cercetării judecătorești); precizări depuse de specialistul din cadrul IGPR - INC care a efectuat raportul de constatare criminalistică grafoscopică nr. x/30.05.2023; precizări depuse de către ANAF – Direcția Generală Antifraudă în legătură cu corespondența purtată sub numărul de înregistrare x/05.11.2020 și x/02.11.2020; înscrisuri depuse de către inculpați.

Astfel, Curtea a constatat că societatea F. a fost înființată în anul 2014, având ca obiect principal de activitate prestarea de servicii de pază și protecție. Până la data de 25.04.2018 administratorul în drept al acestei societăți a fost martorul N., ulterior fiind înlocuit, pe fondului controlului derulat de organele fiscale asupra activității societății și constatării mai multor deficiențe (detaliate în procesul-verbal nr. x/22.07.2019 DGAF-DRAF 3 Alexandria – filele x DUP) cu inculpatul D., care a devenit și asociat unic.

Cu toate acestea, probatoriul administrat în cauză demonstrează fără putință de tăgadă că societatea a fost controlată în fapt în această perioadă de inculpatul A. (în principal) și de martorul J. (în secundar). În acest sens, Curtea a avut în vedere declarațiile inculpatului D., care se coroborează cu declarațiile martorilor K., N., I., J. și M..

Astfel, inculpatul D. a arătat în declarația dată în faza de judecată că A. și J. erau cei care controlau F.. Referitor la inculpatul A., inculpatul D. a precizat că acesta dirija, din punct de vedere contabil și juridic, atât F., cât și alte societăți, pe care le-a menționat în sesizările pe care le-a adresat Serviciului Antifraudă din cadrul ANAF și parchetului. De asemenea, a susținut că X., concubina acestuia, deținea mai multe societăți, aceasta fiind cea care îi dirija pe I. și H..

În declarația dată în fața instanței de judecată, martora K. a relatat că la sediul din str. x își desfășurau activitatea mai multe firme care erau coordonate de A.. Este vorba despre Y., Z., F.. A susținut că de mai multe ori s-a întâmplat ca A. să-i solicite să retragă sume de bani din contul AA. S.R.L., sume pe care le-a înmânat de fiecare dată lui A.. A precizat că inclusiv după ce inculpatul D. a devenit administratorul F., activitatea societății a fost coordonată de către A.. Martora a mai arătat că inculpatul A. era implicat în activitatea contabilă a F., în sensul că întocmea balanțele și bilanțurile contabile, precum și faptul că încasările de la F. și Z. ajungeau la acesta.

În același sens sunt și declarațiile martorei M., care a arătat în cursul urmăririi penale că inculpatul A. era cel care controla activitatea societății F., iar inculpatul D. doar executa activitățile indicate de acesta. În declarația dată în cursul cercetării judecătorești, martora M. a reiterat faptul că inculpatul A. a coordonat mai multe societăți, printre care și F..

Martorul J. a arătat, la rândul său, că inculpatul A. coordona cel puțin 20 de societăți, printre care G., U. S.R.L. și F., precizând că inculpatul D. figura în acte ca administrator al F., însă, în fapt, cel care se ocupa de administrarea firmei era A.. În același sens sunt și declarațiile martorei I., care a precizat că, din câte știe, A. era director în cadrul acestei din urmă societăți.

Martorul N. a susținut în faza de judecată că J. era cel care coordona activitatea F. și că în legătură cu problemele curente ale firmei ținea legătura mai mult cu J., însă vorbea și cu A.. De asemenea, martorul N. a arătat că în perioada în care ANAF a efectuat un control la punctul de lucru al firmei din municipiul Galați, A. și J. s-au deplasat la sediul ANAF din această localitate, iar explicațiile solicitate de către organele de control fiscal au fost oferite de către inculpatul A., ceea ce demonstrează că acesta din urmă era persoana care avea putere de decizie în cadrul societății.

Referitor la controlul exercitat de către inculpatul A. asupra S.C. F. prezintă relevanță și mesajul electronic din data de 09.08.2017, din care rezultă că acesta impunea modalitatea de efectuare a unor plăți de către societate, precum și corespondența electronică purtată de A. cu inculpata B. și martorul J. cu privire la contestarea măsurii sechestrului instituită de organele fiscale asupra bunurilor societății (filele x DUP). Totodată, implicarea inculpatului A. în activitatea societății F. este dovedită și de centralizatorul datelor de contact, comunicat la data de 05.10.2017 martorului J. prin intermediul poștei electronice .

De asemenea, inculpatul A. controla activitatea și a altor societăți care aveau sediul în același imobil în care funcționa S.C. F., printre acestea numărându-se și S.C. U. S.R.L., firmă care a fost înființată de către martorul H., care a deținut și calitatea de administrator, însă care a fost administrată în fapt de inculpatul A., astfel cum rezultă din declarația dată de martorul H. în cursul urmăririi penale, din e-mailurile transmise de către inculpatul A. inculpaților B. și D. (filele x DUP – cerere deschidere procedura insolvenței față de F., apel desemnarea administrator judiciar CII BB., contestatie și note de sedință, taxă de timbru), precum și din declarațiile martorilor J. și M..

Probatoriul administrat în cauză relevă faptul că inculpatul A. administra în fapt și S.C. G., firmă care a fost înființată de către asociații CC., Tot DD. și inculpata C., aceasta din urmă având și calitatea de administrator din anul 2015. Această împrejurare este demonstrată de mesajele primite prin poșta electronică de la inculpata B. (referitoare la necesitatea achitării taxelor de timbru pentru diferite cereri formulate în procedura insolvenței filele x DUP, filele x vol. 4 DUP), de mesajul transmis de inculpatul A. numitei EE. pentru printarea în două exemplare a cererii formulate în numele G. privind obligarea reclamantei FF. S.R.L. la depunerea unei cauțiuni în dosarul nr. x/2017 (filele x – 306 vol. 2 DUP), de mesajul primit de la expertul contabil desemnat în dosarul nr. x/2017 (fila x DUP), de mesajele primite de la numitul GG. privind dosarul nr. x/2017 (filele x DUP), precum și de mesajul primit de la inculpata C. la data de 27.03.2019 având atașate documente contabile (fila x – 313 vol. 4 DUP).

Relevante în acest sens sunt și declarațiile matorului J., dar și nota explicativă din data de 29.03.2018, dată de inculpat în calitate de manager al societății, în cadrul controlului derulat de organele fiscale în perioada 16.03 – 12.07.2018 și concretizat în procesul-verbal nr. x/13.07.2018 al DGAF – DRAF 3 Alexandria. De altfel, în fața organelor de control fiscal, G. a fost reprezentată de către inculpații A. și C..

Totodată, convorbirile dintre inculpații A. și B. din datele de 27.06.2018 și 28.06.2019, relevate cu ocazia percheziției informatice a SSD-ului Crucial cu seria x: x al laptopului marca x cu seria x, dovedesc că primul dintre aceștia controla societățile F., G. și U. S.R.L., decizând acțiunile acestora în cadrul procedurii insolvenței societății G..

De asemenea, probatoriul administrat în cauză evidențiază faptul că inculpatul A. a creat circuite comerciale între societățile pe care le controla cu scopul de a obține sume mari de bani din patrimoniul acestora. În acest sens, în declarația dată în cursul urmăririi penale martora K. a relatat că inculpatul A. i-a spus să înființeze pe numele său două societăți comerciale, AA. S.R.L. și HH. S.R.L.. A arătat martora că în AA. S.R.L. rolul său era pur fictiv și că în diferite rânduri A. îi cerea să meargă la bancă pentru a efectua diferite retrageri de numerar și de la casierie din contul acestei firme, sume care erau virate de către F. ori prin circuitul cu bilete la ordin emise de către F. către G., cesionate către Y. S.R.L. și ulterior cesionate către AA. S.R.L.. Sumele erau retrase în baza unor contracte de prestări servicii încheiate între F. și G., contracte care, în fapt, nu au existat. A mai susținut martora că înainte de depunerea bilanțurilor anuale, A. îi cerea să plece din biroul unde stătea împreună cu M. pentru a-i dicta acesteia ce trebuie să facă în bilanțuri.

În același sens sunt și declarațiile martorei M., care a relatat că inculpatul A. urmărea înființarea mai multor societăți pe care să le aducă în situația insolvenței pentru a scoate bani din cadrul acestora, precizând că deși toate aceste societăți erau coordonate de către A., acesta scriptic nu apărea nicăieri, ci le controla prin diverse persoane.

Pentru întocmirea documentelor necesare desfășurării activității infracționale, inculpatul A. avea nevoie de o persoană care să dețină cunoștințe juridice, astfel încât în cursul anului 2018 a început să colaboreze cu inculpata B., avocat în Baroul București. Astfel, inculpata B. redacta acte doar la solicitarea și doar conform indicațiilor inculpatului A., într-o manieră care să corespundă planurilor acestuia, pe care le cunoștea, și acorda asistență juridică tuturor societăților controlate de el, fiind plătită de către acesta pentru serviciile prestate.

Așadar, în contextul în care inculpatul A. administra în fapt toate aceste societăți, la data de 28.03.2019 acesta i-a transmis inculpatei B. un mesaj prin poșta eletronică, cu titlul "cerere insolv U.-F.", cu mențiunea că a doua zi dorea să depună cererea, astfel cum rezultă din datele obținute ca urmare a efectuării perchezițiilor informatice. În atașamentul mesajului a fost anexată cererea de deschidere a procedurii insolvenței S.C. F., cerere care urma să fie formulată în numele S.C. U. S.R.L. . La aceeași dată, inculpata B. i-a restituit lui A., prin intermediul e-mailului, documentele, după ce operase unele corecturi asupra cererii de deschidere a procedurii insolvenței, inserând un alineat la