ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2888/2024

Ședința publică din data de 12 decembrie 2024

Deliberând asupra contestației în anulare, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin decizia civilă nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a dispus anularea recursului declarat de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 210/A din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția I civilă, ca netimbrat.

Prin contestația în anulare înregistrată la 12 noiembrie 2024, sub nr. x/2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, contestatorul A. a solicitat anularea deciziei nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2023, susținând că este rezultatul unei erori materiale, deoarece taxa de timbru a fost achitată anticipat.

În drept, a invocat dispozițiile art. 503 alin. (2) punctul 2 din C. proc. civ.

Intimata B. S.A. nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând excepția netimbrării căii de atac, cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., se constată următoarele:

Conform art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", iar potrivit dispozițiilor art. 197 din același cod, "În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești (…) sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență", iar, conform art. 33 alin. (1) din același act normativ, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat.

De asemenea, conform art. 26 alin. (1) din același act normativ, contestația în anulare se taxează cu 100 RON.

În cauză, s-a dispus citarea contestatorului prin citația emisă la 13 noiembrie 2024, cu mențiunea de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON, potrivit dispozițiilor legale enunțate. Deși citat, la 21 noiembrie 2024, conform dovezii de înmânare a citației de la fila x, cu mențiunea că are obligația de a achita taxa judiciară de timbru, contestatorul nu a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, fără a formula cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei sau cerere de acordare a ajutorului public judiciar.

Înalta Curte reține că, prin nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru, în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea căii de atac.

În conformitate cu dispozițiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ., în cazul în care sunt încălcate prevederi referitoare la cerințe legale extrinseci actului de procedură, nulitatea nu este condiționată de existența unei vătămări, dacă legea nu dispune altfel, neplata taxei de timbru reprezentând o astfel de cauză, care conduce la incidența unei nulități necondiționate.

Curtea Constituțională a statuat în mod constat că plata taxelor judiciare de timbru reprezintă o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația de plata a acestor taxe fiind justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată.

Totodată, se reține că, deși prin prevederile art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 21 din Constituția României se garantează dreptul de acces la justiție, acest drept nu este unul absolut, fiind permise unele limitări (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). Obligația plății taxelor judiciare de timbru reprezintă una dintre condițiile sesizării legale a instanțelor judecătorești, nefiind considerată, în jurisprudența Curții Europene, o limitare a dreptului de acces la o instanță sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil, care să fie, în sine, incompatibilă cu art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Cauza Larco și alții împotriva României, paragrafele 54 și 58).

Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 197 din C. proc. civ., Înalta Curte va anula contestația în anulare ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 1119 din 18 aprilie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția I civilă, în dosarul nr. x/2023.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 decembrie 2024.