ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1958/2024

Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată la data de 07 mai 2017 pe rolul Judecătoriei Horezu, sub nr. x/2018, reclamanții A. și B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean Vâlcea, Instituția Prefectului Județului Vâlcea, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Ministerul Economiei și Finanțelor, CET Govora S.A. - Divizia Unitatea Minieră de Cariere Berbești-Alunu, Complexul Energetic Oltenia S.A., Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, obligarea acestora în solidar la plata unei despăgubiri reprezentând valoarea de înlocuire la nou a imobilului construcție situat în comuna Alunu, sat Alunu, județul Vâlcea, proprietatea reclamanților compus din: 1. casă de locuit în suprafață construită de 125 mp, compusă din 4 camere, 3 holuri, o bucătărie, o baie, o verandă de 4,7 mp, construită pe temelie de beton armat, zid de cărămidă, planșeu din lemn, astereală din lemn, învelitoare din tablă cutată, zidărie tencuită și finisată cu glet și vopsea lavabilă, precum și construcția realizată ulterior de 37 mp cu temelie de beton armat, zid din blocuri mici de beton, astereală de lemn și învelitoare din tablă cutată; 2. grajd cu fânar de 30 mp construit din cărămidă pe fundație de beton armat cu pardoseală din beton 24 mp, zid din cărămidă și blocuri mici de beton cu înălțimea de 2 m, ușă de lemn, pod și contur fânar de lemn, planșeu de lemn, astereală de lemn, învelitoare din plăci de azbociment; 3. coteț de porci de 7,6 mp cu temelie din beton armat, platformă betonată, astereală de lemn și învelitoare din plăci de azbociment și padoc în suprafață de 8 mp cu înălțime de 1,2 m, cu gard de scândură de lemn pe stâlpi de fier pe două laturi; 4. perdea în suprafață de 6,5 mp și înălțime de 1,5 m realizată pe stâlpi de fier și sprijinită pe cotețul de porci cu astereală din lemn și învelitoare din carton asfaltat; 5. pătul - magazie porumb în suprafață de 5 mp și înălțime 3 m construit pe furci de fier cu pod și contur din lemn cu înălțimea de 2 m, pardoseală de lemn, cu astereală din lemn și învelitoare din plăci de azbociment; 6. coteț de păsări în suprafață de 29 mp cu înălțimea medie de 1,5 m, din care: 12 mp construit pe temelie de beton armat cu stâlpi de fier, contur din lemn, cu astereală din lemn și învelitoare din carton asfaltat, 17 mp padoc realizat din gard cu temelie din beton armat cu stâlpi de fier cu plasă de sârmă; 7. fântâna din tuburi de ciment cu diametru de 80 cm cu o adâncime 7 m și structură de scos apă din metal; 8. pat de viță de vie compus din 16 stâlpi și 8 traverse din fier cu înălțime medie arcadă de 3,8 m și lungime traversă 7 m cu țeavă cu diametru de 6 cm; 9. poartă cu stâlpi de fier și laturi cu cadru de fier acoperit cu table în partea de jos și ornamente din fier striat pe fundație de beton armat în lungime de 6 m și înălțime de 2 ml; 10. gard pe stâlpi de fier și plasă de sârmă împrejmuire teren 128 ml cu înălțime de 1,5 m: cu valoarea de 330.270 RON conform Raportului de evaluare gospodărie A. nr. 288/20.07.2017 executat de S.C. C. S.R.L. la cererea Primăriei Comunei Alunu; în ceea ce privește terenul în suprafață de 2170 mp pe care se află această gospodărie, din care 1109 mp teren intravilan curți construcții în punctul Sc. Casei și 1061 mp teren arabil extravilan aflat în continuarea terenului casei tot în punctul Sc. Casei, așa cum rezultă din adeverința Primăriei Comunei Alunu nr. 6790/08.06.2017 și TDP nr. 17283 emis la data de 29.11.2010 de CJ Vâlcea pe numele de A., au solicitat diferența dintre contravaloarea unui teren similar cu cel deținut în proprietate de reclamanți anterior afectării acestuia cu halda de steril pe care se aflau construcțiile menționate mai sus și plantațiile de viță de vie, pomi fructiferi și gradină și valoarea actuală a terenului, așa cum este la momentul actual acoperit de haldă de steril. Au mai solicitat contravaloarea plantațiilor existente pe terenul proprietatea reclamanților, respectiv: 100 butuci de viță de vie, 6 nuci pe rod și 80 puieți, 40 meri (3 pe rod și 37 puieți), 3 gutui, 2 peri, 1 piersic, 4 aluni, 25 pruni diferite vârste, 1 vișin, 1 moșmon, 1 cais și grădina de legume: cartofi, morcovi, ceapă, usturoi de toamnă, salată, vinete, ridichii, varză etc. așa cum apar menționați în Nota de constatare nr. x/16.05.2017 întocmită de Primăria Comunei Alunu - Comitetul Local pentru Situații de Urgență și fotografiile anexate, cu cheltuieli de judecată. Prin sentința civilă nr. 707 din 7 mai 2019, pronunțată de Judecătoria Horezu a fost admisă excepția de necompetență materială invocată de pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. prin întâmpinare și declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea. I.

Hotărârea pronunțată de Tribunalul Vâlcea – secția I civilă Prin sentința civilă nr. 1724 din 03 octombrie 2022, Tribunalul Vâlcea – secția I civilă a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei B. și a respins cererea formulată de această reclamantă ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă. A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Energiei, Instituția Prefectului Județului Vâlcea, Ministerul Finanțelor Publice și a respins cererea de chemare în judecată formulată împotriva acestor pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. A fost admisă excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Consiliul Județean Vâlcea și respinsă cererea de chemare în judecată împotriva acestui pârât, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată împotriva pârâtei Agenția Națională pentru Resurse Minerale și respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Complexul Energetic Oltenia S.A.. A fost admisă cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții CET Govora S.A. - Unitatea Minieră Berbești - Alunu, prin administrator judiciar D., Complexul Energetic Oltenia S.A., Ministerul Energiei, așa cum a fost majorată și s-a dispus obligarea pârâților Complexul Energetic Oltenia S.A. și CET Govora S.A., în solidar, la plata către reclamantul A. a unor despăgubiri civile în cuantum total de 459.921 RON, din care suma de 432.600 RON reprezentând contravaloarea construcții și teren, și suma de 27.321 RON reprezentând lipsa de folosință a terenului. Au fost obligați aceiași pârâți la plata către reclamant a sumei de 9.687,8 RON cheltuieli de judecată. În temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008, au fost obligați pârâții Complexul Energetic Oltenia S.A. și CET Govora S.A. la plata către stat a sumei de 4.102,8 RON reprezentând taxă judiciară de timbru și 3.999 RON reprezentând onorariu de expert, pentru care s-a încuviințat ajutorul public judiciar în favoarea reclamantului. Împotriva sentinței nr. 1724 din 03 octombrie 2022 au formulat apeluri reclamanta B. și pârâții CET Govora S.A. și Complexul Energetic Oltenia S.A.. I.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Pitești – secția I civilă Prin decizia nr. 3877/2023 din 19 iunie 2023, Curtea de Apel Pitești - sectia I civilă a respins, ca nefondate, apelurile formulate de reclamanta B. și de pârâții CET Govora S.A., prin administrator judiciar D. și Complexul Energetic Oltenia S.A. împotriva sentinței civile nr. 1724 din 03 octombrie 2022, pronunțate de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr. x/2018, intimați fiind reclamantul A. și pârâții Consiliul Județean Vâlcea, Instituția Prefectului Județului Vâlcea, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor Publice. I.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 3877 din 19 iunie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, a formulat recurs pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. la data de 18 iulie 2023. Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 16 august 2023 și a fost repartizat aleatoriu completului de filtru nr. 9, astfel cum reiese din raportul dosarelor alocate fără prim termen și procesul-verbal de repartizare aleatorie . Prin cererea formulată, întemeiată pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, considerând că aceasta este nelegală în raport de probatoriul efectuat. Recurenta-pârâtă a învederat că instanța de apel a menținut temeinicia și legalitatea sentinței pronunțate la fondul cauzei de Tribunalul Vâlcea, cu privire la întrunirea cumulativă a condițiilor răspunderii civile delictuale atât în sarcina sa, cât și în sarcina S.C. CET Govora S.A. cu privire la faptele ilicite (atât acțiuni, cât și inacțiuni) săvârșite, ce au produs prejudiciul în dauna reclamanților intimați, interpretând astfel, în mod nelegal, normele de drept material care privesc răspunderea civilă delictuală. Instanța de apel a raportat faptele ilicite ale celor două societăți, acțiuni/inacțiuni privind nerespectarea amenajărilor constructive referitoare la proiectarea haldei la Cariera E. în conformitate cu normele de calcul al potențialului de alunecare pe baza criteriilor litologic, geomorfologic, structural, hidrologic, climatic, hidrogeologic, silvic și antropogen, în corelare cu exproprierea suprafețelor de teren limitrofe pentru realizarea treptelor de haldă cu taluzele de est și vest. Concluzionând, instanța de apel a relevat faptul că Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., alături de S.C. CET Govora S.A., le este imputabilă lipsa de prevedere a situației ce a cauzat alunecarea haldei în sensul neluării măsurilor de înfrățire a versanților prin trepte, realizarea drenurilor de colectare și dirijare a apelor pe fundamentul haldei, realizarea compactării amestecului de roci în haldă, măsuri ce ar fi asigurat stabilitatea haldei. Or, referitor la activitatea de haldare efectuată la Cariera Berbești de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. și antecesoarele ei până la data încheierii contractului de transfer de afacere, starea de fapt ce rezultă din concluziile raportului de expertiză în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții miniere, este în contradicție cu considerentele deciziei civile recurate din care rezultă acțiuni/inacțiuni ale Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. care s-ar integra în lanțul de cauzalitate cu privire la prejudicierea intimaților-reclamanți. Totodată, recurenta-pârâtă a apreciat că instanța de control judiciar a interpretat în mod nelegal întrunirea condițiilor cumulative ale instituției răspunderii civile delictuale în dauna societății pârâte. A mai arătat că din materialul probator de la dosarul cauzei, cât și din starea de fapt reluată în recurs, activitatea de haldare la cariera E. cuprinde două faze: de la data înființării, din anul 1977, și până la data transferului de afacere, 02.03.2015, de la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. la S.C. CET Govora S.A. când halda de steril era stabilă și nu prezenta risc de alunecare, precum și de la data de 02.03.2015 și până în mai- iunie 2017, când activitatea de haldare a sterilului a fost efectuată de S.C. CET Govora S.A. și halda de steril a alunecat și a acoperit imobilele intimaților-reclamanți, perioadă când s-a produs atât fapta ilicită, cât și prejudiciul. Raportat la aceste aspecte, recurenta-pârâtă a apreciat că instanța de control judiciar a interpretat eronat concluziile raportului de expertiză referitoare la apărările formulate de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. cu privire la stabilitatea haldei de steril. Din concluziile raportului de expertiză în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții civile întocmit de expert F., la data transferului de afacere Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a predat către S.C. CET Govora S.A. o haldă stabilă și fără risc de alunecare, ceea ce dovedește inexistența în persoana Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. atât a unei fapte ilicite, a unei vinovății și a producerii unui prejudiciu, prejudiciu produs ulterior transferului, după aproximativ 2 ani de către S.C. CET Govora S.A. (în conformitate cu Obiectivul nr. 7, pct. 7.3.1) printr-o faptă ilicită care s-a tradus în nerespectarea activității de haldare a sterilului conform prescripțiilor tehnice în vigoare și incidente în materie. A apreciat că sintagma haldă stabilă și fără risc de alunecare a fost interpretată în mod eronat de către instanța de control judiciar raportat la perioada de timp cât halda Carierei E. a fost în subordinea Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. și a considerat că instanța trebuia să se raporteze strict la activitatea de haldare până la data transferului de afacere când halda era stabilă și nu prezenta risc de alunecare. Fapta ilicită care a cauzat dezastrul a început să se producă ulterior predării haldei prin contractul de transfer de afacere și la un interval de doi ani după data transferului; instanța de apel trebuia să admită suplimentarea probatoriului solicitat la raportul de expertiză. A mai apreciat recurenta-pârâtă că aceste aspecte nu se integrează în lanțul de cauzalitate al producerii prejudiciului, dat fiind faptul că instanța de control judiciar nu a coroborat aceste concluzii cu măsurile luate pentru evitarea alunecării haldei până la data transferului de societate de le Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. către S.C. CET Govora S.A., măsuri cum ar fi împăduriri care au creat un factor de stabilitate a haldei de steril. De asemenea, a considerat că aceste aspecte nu au niciun fel de relevanță în cauză, atât timp cât, odată cu încheierea contractului de transfer de afacere între părți, cumpărătorul, în speță S.C. CET Govora S.A., în efectuarea activității de haldare potrivit clauzelor contractuale avea obligația să respecte prescripțiile tehnice în vigoare în ceea ce privește efectuarea acestei activități și să ia toate măsurile impuse pentru a preîntâmpina alunecarea acesteia. Or, concluziile instanței de control cu privire la acțiunile/inacțiunile societății recurente trebuiau raportate și la intervalul foarte mare de timp de haldare până la data transferului de afacere, respectiv 1980, și până la data transferului de afacere 02.03.2015. Recurenta-pârâtă a învederat că este incident motivul de recurs prevăzut de pct. 6 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât instanța de control judiciar a apreciat culpa societății recurente prin prisma precipitațiilor căzute în cursul anului 2017 raportat la concluziile raportului de expertiză coroborat cu neluarea măsurilor de stabilizare a haldei. Or, precipitații au căzut și în intervalul de aproximativ 37 de ani cât activitatea de haldare a aparținut Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. prin predecesoarele ei, neavând ca efect producerea dezastrului în dauna intimaților-reclamanți, ceea ce conduce la concluzia inexistenței unei fapte ilicite săvârșite de Societatea Complexul Energetic Oltenia. Și sub acest aspect, hotărârea cuprinde motive contradictorii în sensul în care instanța de apel face trimitere de fapt la vinovăția exclusivă a S.C. CET Govora S.A., dar antamează și culpa Societății Complexul Energetic Oltenia S.A.. Criticile aduse deciziei civile se referă și la greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Societății Complexul Energetic Oltenia S.A.. Astfel, recurenta-pârâtă a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. în raport de prevederile art. 36 C. proc. civ., cât și raportat la prevederile art. 37 alin. (5) din Legea nr. 85/2003. În primul rând, având în vedere cele evocate raportat la materialul probator administrat la dosarul cauzei, din care rezultă că în persoana recurentei-pârâte nu există o faptă ilicită, o vinovăție și legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, se denotă neîntrunirea condițiilor art. 36 C. proc. civ., neexistând identitate între persoana Societății Complexul Energetic Oltenia S.A. și raportul juridic dedus judecății. În al doilea rând, raportat la inexistența faptei ilicite în sarcina societății recurente-pârâte, cât și la contractul de transfer de societate încheiat între Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. și S.C. CET Govora S.A., prin care s-au transferat licențele de exploatare a lignitului la Cariera E., precum și toate obligațiile refacerii mediului în urma desfășurării lucrărilor miniere, anterioare și viitoare, se denotă întrunirea celor două condiții ale art. 52 alin. (3) din Legea nr. 85/2003 a minelor. În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. art. 1357 C. civ., art. 52 alin. (3) din Legea nr. 85/2003 a minelor, contractul de transfer de Afacere încheiat la data de 02 martie 2015 între Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. și S.C. CET Govora S.A.. I.

Apărările formulate în cauză I.5.1. Întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Resurse Minerale Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Agenția Națională pentru Resurse Minerale a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în ipotezele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., susținând că aspectele menționate în cererea de recurs reprezintă simple nemulțumiri ale părții recurente, iar nu argumente care să poată avea valoare de critici de nelegalitate, care să dovedească că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei sau că a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm., art. 223 C. proc. civ., precum și cele indicate în cuprinsul întâmpinării. I.5.2. Întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant A. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-reclamant A. a invocat efectele puterii de lucru judecat ale deciziei nr. 932 din 04 mai 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație si Justiție în dosarul nr. x/2018, susținând că, în prezenta cauză, este vorba de aceeași situație de fapt, generată de aceeași cauză ca și cea soluționată prin decizia menționată, iar soluția instanței trebuie să fie identică, respectiv recursul să fie respins ca nefondat. Intimatul-reclamant a mai susținut că motivele expuse de recurenta-pârâtă nu sunt motive de nelegalitate, ci de netemeinicie, sens în care a solicitat să se constate că recursul este nul. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205, 490, 494 și 431 C. proc. civ., precum și celelalte dispoziții invocate în cuprinsul întâmpinării. În probațiune, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile aflate la dosar și decizia nr. 932/04.05.2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2018. I.5.3. Întâmpinarea formulată de intimata-pârâtă Societatea CET Govora S.A. Prin întâmpinarea formulată, intimata-pârâtă Societatea CET Govora S.A. a solicitat, în principal, anularea recursului, motivat de faptul că acesta nu cuprinde motive de nelegalitate, ci de temeinicie și, în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat. A mai solicitat instanței să verifice legalitatea timbrării recursului, precum și dacă recursul a fost introdus în termen sau nu, caz în care solicită respingerea recursului ca tardiv declarat. În drept au fost invocate dispozițiile art. 490 alin. (2) rap. la art. 205-206 C. proc. civ. I.

Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinările formulate în cauză, recurenta-pârâtă Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. a solicitat înlăturarea apărărilor intimatului-reclamant și ale intimaților-pârâți, respingerea excepțiilor invocate și a reiterat motivele de recurs. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: În condițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepția nulității recursului prin raportare la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este calea de atac de reformare, nedevolutivă, extraordinară și nesuspensivă de executare, prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate și prin care partea interesată solicită, în condițiile și pentru motivele expres prevăzute de lege, desființarea unei hotărâri date fără drept de apel, în apel sau a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate. Tot cu nulitatea sancționează și art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cazul în care motivele invocate nu se încadrează în cele opt motive de casare prevăzute limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ. Criticile trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs. De asemenea, simpla indicare de către parte a unuia sau a mai multor motive de casare nu este suficientă pentru motivarea căii de atac. Aplicând aceste considerații cu caracter teoretic la speța dedusă judecății, Înalta Curte reține următoarele: Prin cererea de recurs, recurenta-pârâtă, invocând incidența motivelor de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., critică, în esență, faptul că instanța de apel a interpretat în mod nelegal normele de drept material referitoare la răspunderea civilă delictuală, a soluționat greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., precum și că hotărârea cuprinde motive contradictorii. În ceea ce privește critica referitoare la faptul că instanța de apel a interpretat în mod nelegal dispozițiile legale ce reglementează răspunderea civilă delictuală, recurenta-pârâtă a susținut că instanța de apel a reținut că cele două societăți (Societatea Complexul Energetic Oltenia și S.C. CET Govora SA) nu au respectat normele privind proiectarea și construcția haldei în conformitate cu criteriile specifice (litologic, geomorfologic, structural, hidrologic, climatic, hidrogeologic, silvic și antropogen) și le este imputabilă lipsa unor măsuri care ar fi putut preveni alunecarea haldei, precum: crearea treptelor pentru stabilizarea versanților, instalarea drenurilor pentru colectarea și dirijarea apelor, compactarea amestecului de roci din halda; starea de fapt ce rezultă din concluziile raportului de expertiză în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții miniere este în contradicție cu considerentele deciziei recurate din care rezultă acțiuni/inacțiuni ale Complexului Energetic Oltenia S.A. care sunt asociate cauzal cu prejudicierea părților reclamante. Tot în susținerea acestei critici, recurenta-pârâtă a făcut trimitere la concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, arătând, în esență, următoarele: că activitatea minieră la cariera E. a debutat în anul 1977, că depozitarea sterilului în halda exterioară a început în anul 1979, iar în anul 1983 s-au inițiat măsuri pentru stabilizarea acesteia prin construirea unui prism de rezistență drenant, că între anii 1984 și 1985 au fost realizate lucrări pentru consolidarea zonei aval, inclusiv compactarea materialelor și crearea de structuri pentru drenarea apei, că până la transferul afacerii în anul 2015, haldele au fost stabile, iar alunecările înregistrate erau minore și nu impuneau măsuri speciale, că în luna martie 2015, Complexul Energetic Oltenia S.A. a transferat către S.C. CET Govora S.A. toate obligațiile privind refacerea mediului, printr-un contract oficial, că la momentul transferului, halda exterioară era stabilă și nu prezenta risc de alunecare, că în perioada mai- iunie 2017, halda de steril a alunecat, acoperind imobilele intimaților-reclamanți, că volumul de steril depus suplimentar și nerespectarea prescripțiilor tehnice de către S.C. CET Govora S.A. au fost identificate drept cauze principale. Raportat la aceste aspecte, recurenta-pârâtă a învederat că instanța de apel a interpretat eronat concluziile raportului de expertiză, concluzii din care reiese că Societatea Complexul Energetic Oltenia a predat S.C. CET Govora S.A. o haldă stabilă și fără risc de alunecare, ceea ce dovedește inexistența unei fapte ilicite, a unei vinovății și a producerii unui prejudiciu în persoana sa, faptele ilicite și prejudiciul producându-se ulterior, sub administrarea S.C. CET Govora S.A.. În aceste coordonate, Înalta Curte constată că, deși recurenta-pârâtă invocă interpretarea greșită a dispozițiilor legale referitoare la răspunderea civilă delictuală, această critică este una formală. Susținerile subsumate acestei afirmații nu privesc aplicarea greșită a normelor de drept material, ci vizează valoarea probatorie a raportului de expertiză în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții miniere, respectiv greșita apreciere a faptelor prin prisma probelor administrate. O atare motivare a recursului nu îndeplinește rigorile impuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., întrucât modalitatea de interpretare a probatoriului reprezintă o chestiune de fapt ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei. Aceste critici nu pot forma obiect de analiză în coordonatele recursului, ele fiind incompatibile cu limitele imperativ stabilite pentru exercitarea acestei căi de atac extraordinare. Prin aceste critici, recurenta-pârâtă tinde la o cenzurare a aprecierii date de instanța de apel mijloacelor de probă și la o devoluare a fondului cauzei, a temeiniciei sale, calea de atac a recursului fiind concepută ca un mijloc procesual menit să asigure exclusiv legalitatea hotărârii atacate, respectiv corecta aplicare a legii la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, neputându-se realiza o verificare a temeiniciei elementelor de fapt ale cauzei. Or, recurenta-pârâtă ar fi trebuit să se raporteze la considerentele instanței de apel și să le combată, prin expunerea unui raționament juridic contrar. Susținerile referitoare la situația de fapt stabilită de instanța de apel pe baza probatorului administrat nu reprezintă o motivare valabilă a recursului, iar acest aspect nu răspunde exigențelor cerute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., care impun invocarea unor critici care pot fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din același cod. O altă critică adusă hotărârii recurate este aceea potrivit căreia instanța de apel trebuia să admită suplimentarea obiectivelor raportului de expertiză tehnică în specialitatea geologia resurselor miniere și construcții miniere solicitată de Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. prin cererea de apel, această suplimentare fiind necesară pentru a se stabili dacă starea de fapt (halda stabilă și fără risc de alunecare) a concurat la producerea prejudiciului, în sensul că ar fi existat și o culpă concurentă a recurentei-pârâte. Și această critică scapă controlului de legalitate în recurs, întrucât în această cale de atac poate fi cenzurată doar legalitatea (admisibilitatea) probei, nu însă și concludența și utilitatea acesteia ori modul în care ea a fost apreciată pentru a se reține o anumită situație de fapt (căreia i se circumscrie raportul juridic litigios), instanța de apel fiind suverană în această privință, deoarece dispozițiile art. 258 corelat cu art. 264 C. proc. civ. îi atribuie atât competența de a evalua și a hotărî în privința administrării probelor care sunt utile și concludente, cât și puterea de a aprecia liber probele concret administrate. Deși, recurenta-pârâtă critică nesuplimentarea obiectivelor raportului de expertiză, aspect pe care îl socotește concludent și util cauzei, această critică excedează unei veritabile critici de nelegalitate și tinde la substituirea unei aprecieri diferite date de instanța de apel. Așadar, această critică este una care tinde a determina o reapreciere a probelor și a situației de fapt ce s-a stabilit în baza lor, demers incompatibil cu judecata în recurs. Aprecierea instanței de apel de a nu suplimenta obiectivele raportului de expertiză se circumscrie atribuțiilor conferite de lege, opinia contrară a recurentei-pârâte neavând aptitudine de a le restrânge. Recurenta-pârâtă mai critică și greșita soluționare a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, învederând că din materialul probator administrat în cauză reiese că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 36 C. proc. civ., neexistând astfel identitate între persoana Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. și raportul juridic dedus judecății. A mai învederat că, raportat la inexistența faptei ilicite în sarcina societății sale, cât și la contractul de transfer de societate încheiat cu S.C. CET Govora S.A., sunt îndeplinite cele două condiții prevăzute de art. 52 alin. (3) din Legea nr. 85/2003 a minelor. Înalta Curte constată că nici aceste susțineri nu privesc nelegalitatea deciziei recurate, ci netemeinicia acesteia, întrucât argumentele aduse în sprijinul susținerii de nelegalitate privesc în realitate conținutul concret al raportului dintre părți și astfel dezlegarea lor presupune analiza faptelor deduse judecății, inclusiv sub aspectul existenței și efectelor unor acte juridice civile. De aceea, și prin această critică recurenta-pârâtă readuce în discuție situația de fapt reținută de instanța de apel în urma probatoriului administrat, tinzând, încă o dată, la reaprecierea probelor, deși, așa cum s-a arătat supra, controlul de nelegalitate nu are ca obiect reevaluarea probatoriului, ci verificarea respectării normelor de drept aplicabile situației de fapt reținute de instanțele devolutive ale fondului. Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii, în sensul că instanța de apel face trimitere de fapt la vinovăția exclusivă a S.C. CET Govora S.A., dar antamează și culpa Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., Înalta Curte constată că acesta nu este însoțit de argumente concrete care să dovedească că motivarea instanței de apel este contradictorie. Recurenta-pârâtă a apreciat că este incident acest motiv de casare din prisma faptului că instanța de apel a legat culpa societății recurente de "precipitațiile căzute în cursul anului 2017" raportat la concluziile raportului de expertiză, coroborat cu neluarea măsurilor de stabilizare a haldei. Or, Înalta Curte observă că instanța de apel, analizând probatoriul administrat în cauză, a concluzionat astfel "Din probele administrate nu rezultă că alunecarea de teren a avut exclusiv cauze naturale, așa cum susțin pârâții, și nici că localizarea sa a fost în cadrul unei proprietăți cu vegetație forestieră aparținând comunei Alunu. Expertiza topografică întocmită de expertul judiciar G. a stabilit cu exactitate suprafața aflată în proprietatea actuală CET Govora S.A. și perimetrul de exploatare a haldei de steril care a provocat alunecarea de teren, neexistând nici o dovadă că alte suprafețe de teren, aparținând altor entități, au declanșat alunecarea." Așadar, criticile expuse de recurenta-pârâtă în susținerea acestui motiv de recurs reprezintă nemulțumirea părții cu privire la interpretarea dată de instanța de apel probelor administrate, aspect ce nu poate fi asimilat unei motivării contradictorii care să poată fi analizat pe calea de atac a recursului. În consecință, Înalta Curte reține că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, iar recurenta-pârâtă nu s-a conformat acestor imperative, astfel că nu se poate proceda la o încadrare a susținerilor formulate de aceasta prin cererea de recurs în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aspect de natură a determina incidența sancțiunii nulității recursului reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, față de cele anterior reținute și cum, în speța de față, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) C. proc. civ., precum și a prevederilor art. 489 alin. (2) din același cod, va constata nul recursul declarat de recurenta-pârâtă Complexul Energetic Oltenia S.A împotriva deciziei nr. 3877 din 19 iunie 2023 a Curții de Apel Pitești – secția I civilă, în contradictoriu cu intimații-reclamanți B. și A., cu intimații-pârâți Consiliul Județean Vâlcea, Agenția Națională pentru Resurse Minerale, CET Govora S.A. – prin administrator judiciar D., Instituția Prefectului Județului Vâlcea, Ministerul Energiei și cu intimatul Ministerul Finanțelor.