ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1622/2024

Ședința publică din data de 13 iunie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă la 8 august 2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., anularea deciziei din 26 ianuarie 2021, prin care Biroul Filialei Județene B. Sibiu a hotărât excluderea sa din partid, anularea deciziei Comisiei Naționale de Arbitraj a B. din dosarul nr. x, prin care s-a respins contestația și s-a menținut sancțiunea excluderii din partid, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 85 din 18 noiembrie 2022, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, a anulat, în parte, decizia dată de Comisia Națională de Arbitraj B. în dosarul nr. x, a anulat, în tot, decizia Biroului Filialei Județene B. Sibiu din 26 ianuarie 2021, a obligat pârâtul la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 200 RON, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Împotriva acestei sentințe civile, pârâtul a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 1132A din 3 octombrie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a admis apelul și a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că, drept urmare a anulării în parte a deciziei Comisiei Naționale de Arbitraj B. din dosarul nr. x, a dispus rejudecarea contestației formulate împotriva hotărârii nr. 1/2021 a Comisiei Județene de Arbitraj B. de către Comisia Națională de Arbitraj a B., ca organ cu activitate jurisdicțională competent, fiind înlăturată dispoziția privind obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei decizii civile, la 10 ianuarie 2024, reclamanta a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-pârât a invocat excepția inadmisibilității recursului, care a fost pusă în discuție în ședința publică din 13 iulie 2024, Înalta Curte rămând în pronunțare asupra acesteia.

Având a se pronunța, cu prioritate, asupra excepției inadmisibilității, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Recurenta-reclamantă a supus controlului judecătoresc decizia Biroului Filialei Județene B. Sibiu din 26 ianuarie 2021, prin care a fost sancționată cu excluderea din B., demersul său judiciar fiind întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, "dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului". Acest tex legal a fost declarat neconstituțional prin decizia nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 23/13.01.2014, Curtea Constituțională reținând că imposibilitatea contestării, pe cale judiciară, a unei asemenea măsuri aduce atingere substanței dreptului de acces la justiție, fiind încălcate prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența aferentă.

Ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013 și în lipsa unei reglementări exprese, se reține, pentru rațiuni de analogie (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet), că cererea în justiție având ca obiect anularea unei hotărâri de excludere dintr-un partid politic revine spre soluționare instanțelor de judecată și este supusă regimului juridic al căilor de atac, astfel cum sunt acestea prevăzute în Legea nr. 14/2003 privind partidele politice.

Conform art. 21 din Legea nr. 14/2003:

"(1) Tribunalul București se pronunță asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2). (2) Împotriva deciziei Tribunalului București pot face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2). (3) Curtea de Apel București va examina apelul în ședință publică, în cel mult 15 zile de la înregistrare. (4) Decizia Curții de Apel București este definitivă." De asemenea, potrivit art. 25 din Legea nr. 14/2003:

"(1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condițiile prevăzute de statut. (2) Orice modificare se comunică Tribunalului București, în termen de 30 de zile de la data adoptării, cu îndeplinirea prevederilor art. 18 alin. (2) și (3). Tribunalul București o examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 20 și 21". În continuare, art. 26 prevede: "(1) În cazul în care modificările nu sunt comunicate conform art. 25 alin. (2) sau dacă instanța a respins cererea de încuviințare a modificării statutului, iar partidul politic acționează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului București încetarea activității partidului politic și radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul București se va pronunța asupra acesteia. (3) Împotriva hotărârii Tribunalului București partea interesată poate face apel la Curtea de Apel București, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii. (4) Curtea de Apel București se pronunță prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului. (5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial, Partea a IV-a."

În urma coroborării acestor dispoziții legale speciale, se reține că, în materia partidelor politice, tribunalul judecă în primă instanță, iar curtea de apel judecă în apel și pronunță o decizie definitivă. În acest sens, dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, printre altele, hotărârile date în apel, fără drept de recurs. Ca atare, deciziile definitive pronunțate în această materie specială nu sunt supuse recursului, fiind inadmisibilă o atare cale extraordinară de atac, astfel cum s-a statuat în jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă (decizia civilă nr. 281/16.02.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 362/01.03.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021, decizia civilă nr. 757/09.05.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2021).

Nu prezintă relevanță mențiunea din dispozitivul deciziei civile recurate, în sensul că aceasta poate fi atacată cu recurs, întrucât art. 457 din C. proc. civ. reglementează principiul legalității căilor de atac, stipulând următoarele:

"(1) Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. (2) Mențiunea inexactă din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege". Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare atât a principiului legalității, cât și a principiului egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept, persoana interesată având obligația de a formula căile de atac, pe care le consideră necesare în vederea apărării drepturilor sale, numai în condițiile legii.

Totodată, liberul acces la justiție nu impune accesul la toate căile de atac prevăzute pentru diferite cauze, dacă, pentru anumite tipuri de litigii, legea nu le prevede, în acest sens fiind și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că art. 6 din Convenție nu limitează dreptul statelor de a exclude anumite litigii de la posibilitatea de a fi atacate cu recurs, întrucât această limitare are ca obiect buna administrare a justiției și evitarea aglomerării instanțelor de recurs (cauza Roseiro Bento împotriva Portugaliei).

În considerarea celor expuse anterior, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-pârât B. prin întâmpinare, și va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimatul-pârât B..

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de către reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 1132A din 3 octombrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 iunie 2024.