ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4461/2024

Ședința publică din data de 10 octombrie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul litigiului

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 12.07.2023, reclamanta A. a solicitat anularea concursului organizat de către Camera Deputaților - Comisia Juridică, de Disciplină și Imunități, în vederea ocupării postului de consilier parlamentar, concurs organizat în data de 05.05.2023, proba scrisă, respectiv 16.05.2023, proba orală și reluarea concursului în concordanță cu prevederile legale în vigoare, precum și anularea actului de numire în funcție a candidatului cu numărul 162.

1.2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Prin sentința nr. 980 din 06 martie 2024 a Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a constatat că obiectul principal al acțiunii nu este reprezentat de raportul de serviciu al funcționarului public pentru a fi atrasă competența materială a tribunalului în virtutea art. 536 Cod administrativ. Astfel, a reținut incidența art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și a constatat că, din punct de vedere material, este competentă să judece cauza secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, de la domiciliul reclamantei.

Prin sentința civilă nr. 818 din 17 mai 2024 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat conflictul negativ de competență și s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație si Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

În esență, în motivarea acestei soluții, instanța a reținut că, în cauza dedusă judecății, concursul s-a desfășurat în temeiul Legii nr. 7/2006 care privește statutul funcționarului public parlamentar și în baza Regulamentului intern al funcționarilor publici parlamentari din serviciile Camerei Deputaților, astfel că instanța trebuie să analizeze acte normative care reglementează funcția publică.

Prin urmare, cererea reclamantei vizează cariera profesională a acesteia precum și modul de contestare a unei proceduri de concurs, situație în care își găsesc aplicabilitatea dispozițiile legale care vizează raportul de serviciu al funcționarului public și care sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului potrivit art. 536 din Codul administrativ.

A mai apreciat Curtea de Apel că primul capăt de cerere vizează acte premergătoare actului de numire în funcția publică a candidaților și, astfel, competența ar aparține tot Tribunalului.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

2.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la obiectul dedus judecății, în sensul că acesta vizează sau nu raportul de serviciu al funcționarului public.

Înalta Curte reține că pârâta Camera Deputaților a organizat în luna mai 2023 un concurs pentru ocuparea unui post vacant de consilier parlamentar, pe durată determinată, la Comisia juridică, de disciplină și imunități, la care a participat și reclamanta A.. Nemulțumită de modul de organizare și desfășurare a concursului, aceasta a investit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat anularea concursului organizat de către Camera Deputaților - Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și anularea actului de numire în funcție a candidatului cu numărul 162.

În materia raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, competența materială de soluționare a litigiului în primă instanță revine secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor, potrivit dispozițiilor exprese ale art. 536 din Codul administrativ care precizează:

"cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe".

În speță însă, Înalta Curte constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 536 din Codul administrativ, anterior referite, întrucât litigiul nu se referă la raporturile reclamantei A. născute din funcția de consilier parlamentar, ci vizează legalitatea unui concurs organizat pentru ocuparea unei funcții publice vacante la care a participat și reclamanta. Nu se poate reține că participarea la un concurs de ocupare a unei funcții publice vacante se subsumează, prin însăși finalitatea urmărită de candidat, noțiunii de naștere a raportului juridic al funcționarului public.

Prin urmare, având în vedere că reclamanta doar a participat la un concurs organizat pentru ocuparea unei funcții publice, obiectul pricinii de față nu vizează raportul de serviciu al funcționarului public pentru a fi incidente dispozițiile speciale ale art. 536 din Codul administrativ.

În aceste condiții, Înalta Curtea reține că se aplică cu precădere dispozițiile de drept comun ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv poziționarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În speță, este determinant criteriul rangului central al autorităților publice pârâte potrivit căruia:

"(...)litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, (...) se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Față de obiectul cererii de chemare în judecată prin care se solicită anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică centrală, respectiv Camera Deputaților, competența materială de soluționare a prezentei cauzei revine curții de apel.

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte constată potrivit dovezilor de la dosar că reclamanta are domiciliul în București, motiv pentru care reține că instanța competentă material și teritorial să soluționeze cauza în prima instanță este Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Camera Deputaților și Secretarul General al Camerei Deputaților în favoarea Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 10 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.