ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3869/2024

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. x/2023, la data de 22.02.2023, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, C.N.A.S. și A.N.M.D.M.R., solicitând obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente Dabrafenib, având denumirea comercială TANFILAR, TRAMETINIB, având denumirea comercială MEKINIST, și DENOSUMAB, având denumirea comercială XGEVA, pentru indicația terapeutică de NEOPLASM BRONHOPULMONAR, iar, în subsidiar, la obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicații terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 4.09.2018.

Prin sentința civilă nr. 175/2023 din 6 iunie 2023, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și C.N.A.S., și a lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocate de către pârâți.

A admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de către pârâtul Ministerul Sănătății.

A respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România și C.N.A.S.

Împotriva sentinței nr. 175/2023 din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs principal reclamantul A. și recurs incident pârâtul Guvernul României.

Recurentul reclamant A. în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de chemare în judecată.

În susținerea recursului a arătat că instanța de fond în mod eronat a admis excepția inadmisibilității pe motiv că reclamantul nu a dovedit că s-a adresat pârâților cu o cerere în sensul recunoașterii de aceștia a pretențiilor ce fac obiectul prezentului litigiu.

Recurentul pârât Guvernul României în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului, cu consecința respingerii acțiunii.

Intimații-pârâți Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România au formulat întâmpinări în cuprinsul cărora au invocat excepția nulității recursului, pentru nemotivare. În subsidiar, au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate și dispozițiile legale incidente, Înalta Curte reține următoarele:

Prealabil, Înalta Curte va respinge excepția netimbrării recursului declarat de reclamantul A. reținând că potrivit dovezii aflată la dosar recurs, calea extraordinară de atac a recursului a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON conform dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

De asemenea, Înalta Curte respinge excepția nulității recursului pentru neîncadrare în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile C. proc. civ. invocată de intimații pârâți Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate apreciind că, în mod formal, criticile recurentului se circumscriu cazului de casare reglementat de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În ceea ce privește recursul principal declarat de reclamantul A.

Obiectul cauzei de față îl reprezintă cererea reclamantului A. prin care a solicitat obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, C.N.A.S. și A.N.M.D.M.R., la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a combinației de medicamente DABRAFENIB, având denumirea comercială TANFILAR, TRAMETINIB, având denumirea comercială MEKINIST, și DENOSUMAB, având denumirea comercială XGEVA, pentru indicația terapeutică de NEOPLASM BRONHOPULMONAR, iar, în subsidiar, la obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicații terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 4.09.2018.

Instanța de fond a reținut excepțía inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și a constatat că reclamantul nu a dovedit că s-a adresat pârâților cu o cerere în sensul recunoașterii de către aceștia a pretențiilor ce fac obiectul prezentului litigiu și acordării drepturilor respective.

Acțiunea formulată are la bază un interes public deoarece vizează garantarea unui drept fundamental al cetățeanului - dreptul la viață, precum și realizarea competenței unor autorități publice (obligația legală de a actualiza lista medicamentelor compensate).

Înalta Curte reține că potrivit art. 1 din Legea nr. 554/2004, Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public.".

Potrivit art. 8 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 554/2004, obiectul acțiunii în conterncios administrativ îl constituie anularea în tot sau în parte a actului administrativ vătămător, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.

Conform art. 2 alin. (1) lit. i) din același act normativ, prin refuz nejustificat de a soluționa o cerere se înțelege "exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile".

Refuzul emiterii unui act administrativ, în speță a actului administrativ prin care să se includă în Lista medicamentelor în discuție a medicamentului solicitat cu indicația terapeutică arătată, se contestă direct în instanța de contencios administrativ, în temeiul prevederilor legale enunțate, urmând ca instanța să aprecieze temeinicia/justificarea refuzului.

Astfel, legea nu obligă partea nemulțumită de refuz să formuleze o plângere prealabilă sau contestație administrativă, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că reclamantul s-a adresat pârâților, inclusiv pârâtului Ministerul Sănătății, cu solicitarea de a se include în Lista medicamentelor, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, a combinației de medicamente DABRAFENIB, având denumirea comercială TANFILAR, TRAMETINIB, având denumirea comercială MEKINIST, și DENOSUMAB, având denumirea comercială XGEVA, pentru indicația terapeutică de NEOPLASM BRONHOPULMONAR, potrivit cererii înregistrată la pârât sub nr. Reg. 2/3628/20.02.2023, la care pârâtul a și formulat răspuns potrivit adresei din 22.02.2023.

Față de cele arătate, Înalta Curte consideră că în mod greșit a admis judecătorul fondului excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile și a respins cererea fără a se pronunța asupra fondului cauzei.

În ceea ce privește recursul incident declarat de pârâtul Guvernul României

Înalta Curte reține că, potrivit art. 242 din Legea nr. 95/2006, lista cu medicamentele de care beneficiază asigurații cu sau fără contribuție personală se elaborează de către Ministerul Sănătății și CNAS, cu consultarea CFR și se aprobă prin hotărârea a Guvernului, iar art. 251 din același act normativ prevede că Ministerul Sănătății are atribuția elaborării programelor de sănătate, în colaborare cu CNAS. În dezvoltarea acestor competențe, prevederile art. 2 - 4 din H.G. nr. 144/2010, privind organizarea Ministerului Sănătății stabilesc atribuțiile principale și obiectivele urmărite în activitatea autorității ministeriale.

În aceste condiții, Ministerul Sănătății și C.N.A.S. au obligația legală de a elabora această listă, ce urmează a fi adoptată prin hotărâre de Guvern, în baza acesteia asigurații beneficiind de compensarea medicamentelor de la F.N.U.A.S.S., fond gestionat de C.N.A.S. Atributul de introducere a unui nou medicament în Listă revine în exclusivitate Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

Totodată, prevederile art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 95/2006 dispun că:

"(1) Programele naționale de sănătate reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii și strategiei sănătății publice de către Ministerul Sănătății, ca autoritate centrală a domeniului de sănătate publică. (...) (5) Programele naționale de sănătate sunt elaborate de către Ministerul Sănătății, cu participarea CNAS; derularea acestora se realizează de către Ministerul Sănătății și/sau CNAS, după caz."

Referitor la susținerile Guvernului României cu privire la lipsa calității sale procesuale pasive, În alta Curte reține că critică este nefondată câtă vreme potrivit dispozițiilor legale anterior amintite, competența de includere a unui medicament pe Lista medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, sunt implicate mai multe autorități publice, competența fiind partajată între Ministerul Sănătății și CNAS, cărora le revine dreptul și obligația de a elabora lista, pe baza avizului ANMDM, respectiv Guvernului României care se pronunță asupra aprobării listei prin hotărâre, dar numai pe baza demersului inițiat de Ministerul Sănătății.

Prin urmare, cum toți pârâții și fiecare în parte au atribuții în ceea ce privește procedura de includere pe lista de decontare a medicamentelor de care beneficiază asigurații în sistemul de asigurări sociale de sănătate, este justificată includerea lor în cadrul procesual pasiv al pricinii, criticile de nelegalitate expuse în cadrul recursului fiind nefondate.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul declarat de reclamantul A., va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Totodată, în temeiul acelorași dispoziții legale, Înalta Curte va respinge recursul incident declarat de pârâtul Guvernul României, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția netimbrării recursului invocată de recurentul pârât Guvernul României.

Respinge excepția nulității recursului invocată de intimații pârâți Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 175/2023 din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Respinge recursul incident declarat de pârâtul Guvernul României împotriva sentinței nr. 175/2023 din 6 iunie 2023 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.