ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3625/2024

Ședința publică din data de 27 iunie 2024

Asupra cererii de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Sub nr. x/2010* a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din 11 ianuarie 2020, pronunțată de Tribunalul Galati în dosarul nr. . x/2010

Prin cererea formulată la data de 22 septembrie 2022, recurenta A. S.R.L. a formulat cerere de recuzare împotriva judecătorilor care alcătuiesc completul de recurs pe motiv că aceștia au fost chemați în judecată în calitatea de pârâți în mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată.

De asemenea, la data de 26 octombrie 2022, recurenta A. S.R.L. a formulat cerere de recuzare a membrilor completului investit cu soluționarea cererii de recuzare a completului C3R (completul investit cu solutionarea cererii de recurs).

Prin încheierea din data de 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal a constatat inadmisibilă cererea de recuzare formulată la data de 26 octombrie 2022, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale și a anulat ca netimbrată cererea de recuzare a completului C3R.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în ceea ce privește cererea de recuzare din 26 octombrie 2022, că din cuprinsul art. 24-28 din C. proc. civ. de la 1865 rezultă că pot fi recuzați numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost repartizată pentru soluționare.

Or, cererea de recuzare a completului învestit cu soluționarea unei cereri de recuzare nu constituie o "pricină" în sensul acestor dispoziții, care vizează o chestiune litigioasă.

Pentru aceste considerente, instanța a constatat inadmisibilitatea cererii de recuzare din 26 octombrie 2022.

Referitor la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24-28 C. proc. civ., prima instanță a constatat că, având în vedere caracterul de generalitate al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate, astfel încât cererea de sesizare apare ca fiind inadmisibilă.

În ceea ce priveste, cererea de recuzare a completului C3R, prima instanță a constatat că potrivit dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

În cauză, i s-a comunicat încheierea de reexaminare prin care a fost stabilit cuantumul definitiv al taxei judiciare de timbru, acesta având obligația de a face dovada plății cel mai târziu până la primul termen de judecată. Or, recurenta nu a procedat în consecință și pentru aceste considerente cererea de recuzare a completului C3R a fost anulată ca netimbrată.

Împotriva încheierii din data de 27 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs A. S.R.L., în temeiul dispozițiilor art. 304 pct. 5, 6 și 9 din C. proc. civ. de la 1865, solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

În cadrul acestui recurs recurenta A. S.R.L. a formulat o cerere de sesizare a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea dispozițiilor 24 - 34 din C. proc. civ. de la 1865, motiv pentru care, a fost creat dosarul asociat nr. x/2010, ce are ca obiect excepția de neconstituționalitate formulată.

În cauză nu s-a formulat întâmpinare.

Prin încheierea de ședință din 09 februarie 2023, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei având ca obiect cererea reclamantei A. S.R.L. de sesizare a Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24-34 din vechiul C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., constatând că niciuna dintre părți, deși legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea pricinii și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând cu prioritate excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865:

"orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an", iar potrivit art. 249 C. proc. civ., "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes".

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. de la 1865:

"(1) Instanța va suspenda judecata: 2. dacă niciuna din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii. Cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea în lipsă".

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 09 februarie 2023, a fost dispusă suspendarea judecării cererii de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24-34 din vechiul C. proc. civ., având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de ședință din data de 09 februarie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 1 an prevăzut de art. 248 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865, termen care s-a împlinit la data de 09 februarie 2024.

Înalta Curte reține și faptul că, în cauză, nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 245 pct. 1 din C. proc. civ. de la 1865, republicat, nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă niciunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă niciun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 250 din C. proc. civ. de la 1865, republicat.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 1 an, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării cererii reclamantei A. S.R.L. de sesizare a Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24-34 din vechiul C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția perimării.

Constată perimată cererea reclamantei A. S.R.L. de sesizare a Curții Constituționale a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24-34 din vechiul C. proc. civ.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul urmând a se depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 iunie 2024.