ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3124/2024

Ședința publică din data de 6 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 22 aprilie 2024 sub nr. x/2024 pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantele A., B., C.,D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC. și DD. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central următoarele:

· în principal, anularea Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024 și, în consecință menținerea Procesului-verbal nr. x/15 aprilie 2024 privind constituirea circumscripțiilor electorale municipale, orășenești și comunale din Județul Alba;

· în subsidiar, anularea în parte a Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024, întrucât pârâtul și-a depășit competența în ceea ce privește contestațiile privitoare la componența birourilor electorale de circumscripție locale, raportat la prevederile an. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015;

· suspendarea executării actului atacat.

2.1. Prin sentința nr. 105/F-cont din 26 aprilie 2024, Curtea de Apel Pitești, secția a II a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., T., U., V., W., Y., Z., AA., BB., CC., DD., în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Instanța a reținut că obiectul judecății îl constituie o hotărâre a Biroului Electoral Central, autoritate constituită în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

În considerarea Deciziei nr. 429/2023 a Curții Constituționale și a Deciziei în interesul legii nr. 16/2017 (pct. 69), referitoare la natura de act administrativ a actului atacat, trebuie admis că acesta este supus controlului judecătoresc potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Legea contenciosului administrativ cuprinde, la art. 10 alin. (1) și alin. (3), următoarele norme de competență, care sunt incidente în cauză, nefiind identificate astfel de norme în legile speciale evocate:

În aplicarea art. 10 alin. (1) și alin. (3) din Legea contenciosului, instanța a constatat că, în raport cu criteriul privind rangul central al autorității chemate în judecată, competența materială de soluționare a contestațiilor împotriva acelor hotărâri ale Biroului Electoral Central pentru care legea specială nu prevede altă instanță competentă, aparține curții de apel.

Reclamanții au sesizat Curtea de Apel Pitești, pe temeiul art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., apreciată de aceștia a fi incidentă în considerarea funcției de grefier pe care o îndeplinesc în cadrul unor instanțe din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia (judecătorii și Tribunalul Alba).

Analizând ipoteza normativă de la primul alineat a art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., la care trimite cel de al doilea alineat, ce încorporează o normă de competență teritorială specială, ce trebuie admis că este de strictă interpretare și aplicare, se constată că pentru a fi incidentă această normă, trebuie ca instanța la care își desfășoară activitatea reclamantul grefier să fie pe deplin competentă, în exprimarea legiuitorului, grefierul să aibă calitate de reclamant "într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia". Așadar, pentru a fi incidente normele enunțate, cauza în care reclamanții sunt persoane care îndeplinesc funcții de grefieri trebuie să fie de competența instanței la care funcționează ori de competența unei instanțe inferioare.

În cazul de față, acțiunea reclamanților este de competența materială a curții de apel, dar reclamanții nu își desfășoară activitatea de grefier la Curtea de Apel Alba Iulia, fiind indiferent în contextul normativ invocat împrejurarea că își desfășoară activitatea la instanțe - judecătorii și Tribunalul Alba, aflate în circumscripția acestei curți de apel.

Astfel fiind, se impune concluzia că nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ.

Instanța competentă după materie, în raport cu natura actului atacat, dar și teritorial, în raport cu domiciliile reclamanților, este Curtea de Apel Alba Iulia, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza a II-a partea întâi și alin. (3) teza I din Legea contenciosului administrativ.

Reținând astfel, trebuie admis că reclamanții au sesizat o instanță căreia nu îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei, iar necompetența este de ordine publică, așa cum rezultă din prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3 și ale art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

2.2. Cauza a fost înregistrată la data de 9 mai 2024 pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea pronunțată la termenul de judecată din data de 27.05.2024, Curtea de Apel Alba Iulia a disjuns acțiunea și cererea de suspendare formulate de reclamantele A., B., C. și D. în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central și a dispus formarea unui nou dosar cu termen de judecată la 27.05.2024.

Urmare a disjungerii, la 27.05.2024 acțiunea și cererea de suspendare formulate de aceste reclamante au fost înregistrate sub dosar nr. x/2024.

În acest dosar, la termenul de judecată din 27.05.2024, instanța din oficiu a invocat excepția necompetenței teritoriale.

Prin sentința nr. 142 pronunțată la 26 aprilie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Alba Iulia, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a acțiunii și a cererii de suspendare formulate de reclamantele A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâtul BIROUL ELECTORAL CENTRAL, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II- civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei și a înaintat dosarul instanței competente să soluționeze conflictul, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că prin acțiunea formulată reclamantele au solicitat anularea Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024, emisă de Biroului Electoral Central, autoritate constituită în temeiul O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Nici acest act normativ și nici Legea nr. 115/2015 privind pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările ulterioare nu prevăd o procedură specială de atacare a hotărârii Biroului Electoral Central.

Astfel fiind, în lumina considerentelor Deciziei nr. 429/2023 a Curții Constituționale și ale Deciziei în interesul legii nr. 16/2017 (pct. 69), referitoare la natura de act administrativ a actului atacat, acesta este supus controlului judecătoresc potrivit Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Din Adeverința nr. x/23.05.2024, emisă de Curtea de Apel Alba Iulia rezultă că reclamante sunt grefiere la această instanță.

Prin urmare, din punct de vedere teritorial sunt aplicabile prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., dispoziții legale cu o dublă semnificație: pe de o parte, instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul sau grefierul care are calitate de reclamant al unei pricini, iar pe de altă parte, prevede o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad, învecinate cu curtea de apel la care iși desfășoară activitatea reclamantul. Reclamantul având alegere între mai multe instanțe competente, norma instituie și o competență teritorială facultativă.

Având în vedere că reclamantele (grefiere la Curtea de Apel Alba Iulia) au ales să sesizeze Curtea de Apel Pitești, instanță învecinată cu Curtea de Apel Alba Iulia, în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparține Curții de Apel Pitești.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Instanța de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamantele au solicitat anularea Hotărârii nr. 34/H/19.04.2024, emisă de Biroul Electoral Central, autoritate constituită în temeiul O.U.G. nr. 21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024.

Din actele dosarelor și extrasul de pe portalul intanțelor de judecată, anexat la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultă că reclamantele sunt grefiere în cadrul Curții de Apel Alba Iulia, repectiv doamnele C., B. și D. în cadrul secției penale, iar doamna A. în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ. dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea. Potrivit alin. (3) din același articol dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 127 C. proc. civ. instanța reține că acesta conține o derogare de la normele generale, dar și speciale, de competență teritorială în sensul că reclamanții au obligația de a sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea.

În plus, Înalta Curte are în vedere și Decizia pronunțată de completul competent să judece recursul în interesul legii, nr. 7/2016 care a arătat că sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul (respectiv grefierul, asistentul judiciar, procurorul) își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță.

Conformându-se acestor dispoziții legale, precum și interpretării date prin decizia 7/2016 de ÎCCJ, reclamanții, în calitatea lor de grefieri la Curtea de Apel Alba Iulia, au înțeles să sesizeze Curtea de Apel Pitești, unde a fost înregistrat dosarul nr. x/2024, astfel că, odată ce s-a optat pentru o instanța dintr-o curte de apel învecinată nu se mai poate pune în discuție competența după domiciliul reclamanților.

În concluzie, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza, în fond, este Curtea de Apel Pitești, cea pentru care reclamanții menționați, în calitatea lor de grefieri la Curtea de Apel Alba Iulia, au optat și care a devenit astfel competentă din punct de vedere teritorial.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a acțiunii și a cererii de suspendare formulate de reclamantele A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâtul Biroul Electoral Central, în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 iunie 2024.