ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1322/2024

Ședința publică din data de 7 martie 2024

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată, la data de 16.08.2023, pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, emiterea unei ordonanțe președințiale prin care să se dispună obligarea pârâților la asigurarea, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100%, a medicamentului Trametinib (denumire comercială Mekinist), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 187 din 14 septembrie 2023, Curtea a respins excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâți, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României.

A admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant și a obligat pârâții să-i asigure reclamantului, pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), a medicamentului Trametinib (denumire comercială Mekinist), până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2023 al Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei hotărâri, toți pârâții au formulat recurs, criticând-o pentru nelegalitate conform argumentelor expuse pe larg în cererile de recurs formulate, solicitând casarea hotărârii recurate și, rejudecând, admiterea excepțiilor și, pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

La data de 29.02.2024, soția intimatului-reclamant A. a depus cerere prin care a comunicat faptul că acesta a decedat la data de 08.02.2024, anexând și copia certificatului de deces.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursurilor

Analizând, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recurenților-pârâți în susținerea cererilor de recurs, excepție ridicată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, urmând a respinge recursurile ca lipsite de interes.

Cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A. vizează obligarea pârâților Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, fără somație și fără trecerea unui termen, în vederea respectării dreptului său la viață, conform recomandărilor medicilor de specialitate, începând cu data formulării cererii și până la soluționarea definitivă a acțiunii de drept comun, înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, la asigurarea în regim de decontare 100% a medicamentului Trametinib (Mekinist).

Conform prevederilor art. 997 din C. proc. civ.,

"(1) Instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

(2) Ordonanța este provizorie și executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata sa și nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluționarea litigiului asupra fondului.

(3) La cererea reclamantului, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea unui termen.

(4) Ordonanța va putea fi dată chiar și atunci când este în curs judecata asupra fondului.

(5) Pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt."

Măsura dispusă pe calea ordonanței președințiale este caracterizată de urgență și are un caracter provizoriu, fiind limitată sub aspect temporal, în sensul că poate fi dispusă numai până la data soluționării definitive a dosarului ce vizează fondul cauzei.

Având în vedere obiectul concret al pretențiilor ce au fost deduse judecății pe calea cererii de ordonanță președințială, procedură ce prezintă un caracter sumar, cu efecte limitate în timp până la soluționarea pe fond a acțiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2023, la stabilirea interesului procesual în susținerea recursurilor vor fi avute în vedere soluția pronunțată de prima instanță și eventuale modificări survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate.

Așa cum s-a consemnat anterior, prima instanță a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamant și a obligat pârâții să-i asigure medicamentul solicitat pe bază de prescripție medicală în regim de compensare 100%.

Din actele depuse la dosar rezultă că, la data de 08.02.2024, a intervenit decesul intimatului-reclamant, conform certificatului de deces anexat. Prin urmare, se pune problema subzistenței interesului în susținerea cererilor de recurs formulate în cauză, în condițiile în care obligația stabilită pe calea ordonanței președințiale era strict legată de persoana reclamantului decedat.

Or, potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta impunându-se a fi determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Se impune a se reține sub acest aspect și articolul 29 din C. proc. civ., potrivit căruia acțiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecția judiciară a drepturilor și intereselor civile legal ocrotite, în materia contenciosului administrativ acest lucru presupunând dovedirea existenței actuale a unui drept sau interes legitim încălcat printr-un act administrativ emis de o autoritate publică sau prin refuzul emiterii actului.

Întrucât prin interes se înțelege folosul practic imediat urmărit de cel care a formulat calea de atac, este necesar ca acesta să fie născut și actual, în sensul că partea s-ar expune la un prejudiciu numai dacă nu ar recurge în acel moment la acțiune, condiție ce trebuie îndeplinită atât la promovarea căii de atac, cât și pe parcursul soluționării acesteia.

În acest context, ținând cont de faptul că, pe parcursul procesului, ulterior pronunțării soluției de admitere a cererii de ordonanță președințială de către instanța de fond și învestirii instanței de recurs cu cererile de recurs formulate de pârâți, a intervenit decesul intimatului-reclamant A., Înalta Curte constată, față de obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, că interesul procesual în susținerea recursurilor pârâților nu mai este actual.

În condițiile în care obligația de asigurare a medicamentului, stabilită de prima instanță, a avut caracter executoriu, a vizat strict persoana reclamantului și nu se poate transmite moștenitorilor, o eventuală soluționare favorabilă a demersului părților ar fi lipsită de folosul practic ce caracterizează interesul pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu un asemenea demers judiciar.

În consecință, cum interesul de a acționa al pârâților trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același Cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din cererile de recurs.

Pentru considerentele, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din același act normativ, Înalta Curte va respinge recursurile, ca lipsite de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile formulate de pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România împotriva sentinței nr. 187 din 14 septembrie 2023 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsite de interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 7 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.