ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1245/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 04.08.2021 sub nr. x/2021, reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Cluj-Napoca a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 169/14.07.2021 prin care s-a respins contestația formulată de Municipiul Cluj-Napoca și s-a menținut nota de neconformitate încheiată la data de 06.05.2021 sub nr. x, înregistrată la Primăria municipiului Cluj-Napoca sub nr. x/26.05.2021, prin care s-a aplicat o corecție financiară în cuantum de 25% asupra contractului de execuție lucrări cu nr. x/14.05.2018 și actului adițional nr. x/2019 încheiat cu asocierea Diferit SRL-A. S.R.L. pentru proiectul Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană-modernizare strada x, scuar B.., str. x și străzile adiacente.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 401 din 4 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Unitatea Administrativ-Teritorială, Municipiul Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ca neîntemeiată.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței de fond, cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță și anularea notei de neconformitate nr. x/06.05.2021 privind corecția financiară în cuantum de 25% asupra contractului de execuție lucrări pentru proiectul "Creșterea si îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană- modernizare strada x, scuar B., strada x și străzile adiacente". A arătat recurenta - reclamantă că valoarea achiziției se încadrează în pragul de procedură simplificată, sub suma de 24.977.096,00 RON fără T.V.A. prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea 98/2016, nefiind necesară publicarea unui anunț de participare în JOUE. În acest sens au fost invocate dispozițiile art. 3, art. 7, art. 9, art. 11 și 16, din Legea nr. 98/2016 din care rezultă definiția "lucrării" ca ansamblu de lucrări civile suficiente în sine pentru a îndeplini o funcție economică sau tehnică, precum și împrejurarea că în calculul valorii estimate, în speță, se încadrează fiecare lucrare aferentă unei străzi, iar nu împreună, cum greșit s-a reținut. În concluzie, estimarea valorii achiziției se face pentru un contract de lucrări și nu pentru mai multe contracte de lucrări, deoarece este vorba de un singur obiectiv de investiții și nu de loturi din același contract de execuție lucrări; achizițiile pe fiecare investiție se grupează pe coduri CPV ce descriu cel mai bine obiectul contractului, iar achizițiile cu același obiect necesar a fi realizate pentru îndeplinirea acelei investiții se cumulează, acestea nu se cumulează cu restul achizițiilor pe același cod CPV din Planul anual de achiziții. Acest lucru fiind precizat/reținut și reglementat expres în art. 17 din H.G. nr. 395/2016 și în punctele de vedere ANAP, existente atât în Ghidul ANAP cât și în cele trimise autorității contractante. Totodată, s-a arătat că interpretarea legislației europene realizată de ANAP este obligatorie, așa cum stipulează O.U.G. nr. 13/2015, chiar dacă doar Ministerul are competența de a aplica reduceri procentuale conform O.U.G. nr. 66/2011. Aplicarea corecțiilor ar trebui să aibă la baza nerespectarea de către autoritatea contractantă a punctelor de vedere emise de către ANAP, care însă au fost respectate în realizarea achiziției. Or, încă anterior semnării contractului de finanțare, exista linia bugetara separată prevăzută în Directiva pentru creditarea contractului, conform reținerilor din Planul Anual de Investii din 2018, ca anexă la HCL pentru aprobarea bugetului local (unde se regăsește la poz. 71). Totodată, fiecare investiție de acest gen (în situația de față Tipografiei și respectiv x) e diferită și nu pot fi considerate o singură investiție/construcție/lucrare așa cum eronat se susține și din următoarele perspective: are autorizație de construire separată(AC), indicatorii tehnico-economici ai investiției au fost aprobați prin hotărâre de Consiliu Local separată (HCL), ca urmare a aprobării unui studiu de fezabilitate(SF) individual, separat. S-a arătat astfel că determinarea valorii estimate este o analiză care se face pe fiecare lucrare, atât înainte de semnarea contractului de finanțare, cât și ulterior, aplicându-se principiul tratamentului egal statuat de art. 2 din Legea nr. 98/2016. Raționamentul aplicării corecției nu are la baza un text de lege redat întocmai, ci o interpretare trunchiata a Hotărârii C-16/98 din octombrie 2000, întrucât, astfel cum s-a reținut și la pct. 70 din Hotărâre, trebuie avut în vedere faptul că nu exista interdependenta între lucrări și nu se impunea existenta unei conexiuni, aspecte care nu au fost verificate de prima instanță. Explicația modalității de delimitare a unei lucrări este pe larg expusă și explicitată în Hotărârea C-16/98 din 2000 a CJUE la pct. 67 -70, iar pârâtul și instanța de fond nu au verificat condiția interdependenței și a conexiunii dintre lucrări, care se află în locații diferite. "Creșterea-si îmbunătățirea spațiului pietonal-velo-în zona urbană-modernizare strada x, scuar B., strada x și străzile adiacente" este un obiectiv de investiții separat, o lucrare separată, individualizată, atât prin anexa la buget constituita în Planul de Investiții cat si în Planul de Achiziții. Totodată, are SF separat, linie de bugetare separată și contract de finanțare separat, astfel încât, la stabilirea valorii estimate a procedurii de achiziție publică conform prev. art. 16 din Legea nr. 98/2016 și art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016 se tine cont de valoarea stabilită a investiției prin Studiul de fezabilitate aprobat prin Hotărâre de Consiliu Local(aprobare de indicatori tehnico-econoinici). Pentru aceeași valoare a fost încheiat și contractul de finanțare cu MLPDA și nu la valoarea cumulată cu strada x, cum eronat se insinuează. De asemenea, se impunea a se reține și existența unei linii bugetare separate la nivelul bugetului "lucrării" ce face obiectul corecției, acestea regăsindu-se în Planul Anual de Investiții 2018. Instanța de fond s-a pronunțat eronat asupra acestor aspecte, preluând în totalitate raționamentul autorității pârâte, raționament eronat întrucât s-a dovedit că nu este vorba despre o singură lucrare pe loturi, ci de mai multe lucrări independente. Cu privire la argumentul includerii acestora în Programul Anual al Achizițiilor Publice pe anul 2018, s-a arătat că P.A.A.P. este reglementat doar prin H.G. nr. 395/2016 ca instrument managerial, el nu este reglementat de Directiva Europeană sau de Legea nr. 98/2016. S-a mai arătat că, deși instanța de fond a arătat că punctele de vedere A.N.A.P. nu sunt relevante în speța, există o lege specială ce dă dreptul acestui organism și doar acestuia sa emită opinii si interpretări ale textelor legislației speciale în materia achizițiilor publice, în baza cărora să se aplice corecții potrivit O.U.G. nr. 66/2011, iar nu ca Ministerul să emită interpretări aleatorii pentru a aplica reduceri procentuale. Din dispozițiile O.U.G. nr. 13/2015 rezultă că doar A.N.A.P. legiferează în domeniul achizițiilor publice la nivel național și în mod corelativ, dacă acesta legiferează tot el emite si norme de aplicare/îndrumare a legislației în acest domeniu. Ministerul nu poate avea putere discreționară, asa cum susține instanța de fond, trebuind să țină cont de îndrumările A.N.A.P. Față de toate aceste motive, s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță, astfel cum a fost formulată și anularea notei de neconformitate.

Apărările formulate în cauză Intimatul - pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației) a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. S-a arătat că soluția de respingere a cererii de chemare în judecată s-a bazat pe o analiză corectă a situației de fapt raportat la dispozițiile de drept material relevante în cauză, prima instanță sesizând, în mod corect, faptul că reclamanta a urmărit eludarea dispozițiilor legale privind derularea procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice prin divizarea achiziției de lucrări similare, pentru a se încadra în pragul maximal de 74.977.096 RON prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Raportat și la Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-16/98, s-a arătat că din coroborarea definițiilor reglementate de art. 3 din Legea nr. 98/2016, lucrare, contract de achiziții publice, lot și obiectiv de investiții, rezultă că realizarea proiectului necesita încheierea unui singur contract de achiziții lucrări al cărui obiect să fie alcătuit din mai multe părți. Referitor la apărarea privind respectarea indicațiilor ANAP și a relevanței acestor dezlegări pentru speța dedusă judecății, s-a arătat că, potrivit art. 29 din H.G. nr. 398/2015 decizia autorității de management nu este condiționată de activitățile desfășurate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice, care însă, în speță, nu contrazice concluziile pârâtei. Totodată, nici întocmirea separată a documentației pentru fiecare zonă vizată, nu este de natură să împiedice centralizarea acesteia în cadrul proiectului, nu tipul lucrării prezentând relevanță, ci tipul achiziției.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantĂ este nefondat, pentru următoarele considerente: Argumente de fapt și de drept relevante Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/06.05.2021 încheiată cu privire la contractul de finanțare nr. x/14.06.2019 cod SMIS 126453 cu titlul "Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal-velo în zona urbană - modernizare strada x, scuar B., strada x și străzile adiacente", beneficiar UAT municipiul Cluj -Napoca s-a aplicat, în baza prevederilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, corecția prevăzută la Anexa 2 la H.G. nr. 519/2014 partea I, lit. A), punctul 1-Nepublicarea unui anunț de participare, respectiv punctul 1 din Decizia CE nr. C (2019) 3452/14.05.2019, Nepublicarea anunțului de participare, 25% din valoarea contractului verificat, valoarea creanței bugetare rezultată din nereguli fiind de 3.531.103,24 RON. Curtea de apel a reținut, sub aspectul situației de fapt, că în anul bugetar 2018, la data inițierii procedurii pentru contractul de finanțare nr. x/14.06.2019 cod SMIS 126453 în legătură cu care s-a emis Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/06.05.2021, în Programul anual al achizițiilor publice era menționat la poziția poz. 78 "Creșterea și îmbunătățirea spațiului pietonal în zona urbană: Reabilitare și extindere zonă pietonală Piața x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x și amenajare piste de biciclete - Valoarea estimată: 21.530.434 RON - Data estimată pentru inițierea și atribuirea contractului: ianuarie - decembrie 2018", iar la poziția 71 "obiectiv: Strada x (inclusiv zona pietonală din fața B.) proiectare + execuție + asistență tehnică din partea proiectantului - Valoarea estimată nouă: 15.382.800,21 RON (anterior 3.759.890,76 RON) - Data estimată pentru inițierea și atribuirea contractului: ianuarie - decembrie 2018". Valoarea estimată cumulată a celor două proceduri este de 36.393.384,00 RON, valoare ce depășește pragul de 24.977.096 pentru care Legea nr. 98/2016 prevede publicarea unui anunț de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Recurentei - reclamante i s-a imputat împrejurarea că nu a publicat anunțul referitor la aceste proceduri în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, apreciind în mod greșit că nu-i revenea această obligație, pe considerentul că nu este vorba despre un lot al unei lucrări, ci despre mai multe lucrări distincte. În drept, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice: "(1)Autoritatea contractantă are obligația publicării unui anunț de participare și/sau de atribuire în Jurnalul Oficial ai Uniunii Europene la atribuirea contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri valorice: a) 24.977.096 RON, pentru contractele de achiziție publică/acordurile-cadru de lucrări."; iar, potrivit art. 11 din Legea nr. 98/2016: "(1)Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege. (2)Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege." De asemenea, dispozițiile art. 17 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice prevăd că: "(1)În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze o construcție sau servicii, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (2)În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia." În esență, instanța de fond a reținut că cele două obiective înscrise în Programul anual al achizițiilor publice la pozițiile 78 și 71 se referă la amenajarea, reabilitarea zonelor pietonale, a străzilor și amenajarea unor piste de biciclete în zone aflate în municipiul Cluj Napoca, respectiv Piața x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x și str. x, scuar B., strada x și străzile adiacente, că lucrările necesare a fi contractate erau similare și, prin urmare, că este incident art. 17 din Legea nr. 98/2016, astfel încât, deși atribuirea contractelor putea fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției ar fi trebuit să fie determinată prin luarea în considerare a valorii globale estimate a ambelor contracte. Prin motivele de recurs subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta - reclamantă a criticat soluția primei instanțe sub aspectul aplicării greșite a normelor de drept material, reprezentate de dispozițiile art. 3, art. 7, art. 9 art. 11, art. 16, art. 17 din Legea nr. 98/2016, art. 2, art. 7 din H.G. nr. 907/2016, art. 17 din H.G. nr. 395/2016, raportat la dezlegările date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/98, fiind vorba despre lucrări independente și care nu sunt interconectate. Reține Înalta Curte că reperele dezlegării prezentei spețe se regăsesc atât în legislația invocată în cauză, dar și în intepretarea dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, fiind necesar a se stabili dacă cele două "lucrări" verificate de autoritatea pârâtă (pozițiile 78 și 71 din PAAP/2018) sunt similare, adică îndeplinesc aceeași funcții economice și tehnice. Noțiunea de "lucrare" este definită de art. 2 pct. 7 din Directiva 2014/24/UE, și anume "rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau lucrări de geniu civil, suficient în sine pentru a îndeplini o funcție economică sau tehnică". În partea introductivă a acestei directive, la pct. 20 se arată că "În scopul estimării valorii unei anumite achiziții, ar trebui să se clarifice faptul că ar trebui să se permită ca estimarea valorii să se bazeze pe o subdiviziune a achiziției numai în cazul în care aceasta se justifică din motive obiective. De exemplu, ar putea să fie justificată estimarea valorilor contractuale la nivelul unei unități operaționale separate a autorității contractante, cum ar fi școlile sau grădinițele, cu condiția ca unitatea în cauză să fie responsabilă în mod independent de achizițiile sale. Se poate presupune că această situație are loc în cazul în care unitatea operațională separată derulează în mod independent procedurile de achiziții publice și ia deciziile de cumpărare, are o linie bugetară separată la dispoziție pentru achizițiile în cauză, încheie contractul în mod independent și îl finanțează dintr-un buget pe care îl are la dispoziție. O subdiviziune nu se justifică în cazul în care autoritatea contractantă doar organizează o achiziție în mod descentralizat". În jurisprudența invocată a Curții de Justiție a Uniunii Europene s-a reținut, cu privire la existența unei "lucrări", că,,36 (...) trebuie să fie apreciată în raport cu funcția economică și tehnică a rezultatului lucrărilor în cauză", "65 (...) există elemente importante care pledează în favoarea grupării contractelor la acest nivel, precum simultaneitatea lansării invitației de participare la licitație pentru contractele în litigiu, asemănările dintre anunțurile privind contractele, unitatea cadrului geografic" (Hotărârea din 5 octombrie 2000, cauza C-16/98, Comisia c/a Franța). În aceeași jurisprudență, s-a subliniat faptul că "65 (...) fiecare caz de atribuire a unui contract trebuie să fie apreciat în funcție de contextul și particularitățile sale (...)" și s-a menționat că "45 (...) este de conceput ca, din motive administrative sau de altă natură, un program de lucrări destinat realizării unei lucrări în sensul directivei să poată face obiectul mai multor proceduri inițiate de diverse autorități contractante. Potrivit pct. 47"existența unei lucrări în speță trebuie să fie apreciată în funcție de criteriile stabilite la articolul 14 alin. (10) primul paragraf a doua teză din directivă, astfel cum sunt precizate la punctul 38 din prezenta hotărâre" (funcția economică și tehnică) (Hotărârea din cauza C-16/98, citată anterior). Aplicând în cauza de față criteriile interpretării date noțiunii de "lucrare" în cauza C - 16/98, Curtea apreciază că cele două lucrări preconizate a fi realizate de reclamantă în anul 2018, respectiv de reabilitare a zonelor pietonale, a străzilor și amenajarea unor piste de biciclete în zone aflate în municipiul Cluj Napoca, respectiv Piața x, str. x (primul tronson), str. x, str. x, str. x și str. x, scuar B., strada x și străzile adiacente, corespund acelorași funcții economice și tehnice, fiind îndeplinită cerința ce decurge din punctul 70 din hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-16/98, respectiv de a se considera că "rețelele" alcătuiesc un ansamblu cu o funcție economică și tehnică unică la nivelul unității administrativ teritoriale. Funcția tehnică a celor două lucrări este în mod evident identică, reabilitarea obiectivelor și asigurarea accesului pentru cicliști și pietonal, în aceeași zonă geografică (străzi adiacente centrului Municipiului Cluj). Din punct de vedere economic, municipalitatea plătește pentru efectuarea lucrărilor, acestea deservind un interes public. Funcția economică și tehnică se raportează la municipalitate, ca autoritate contractantă, și nu la fiecare tronson de stradă. Or, asigurarea unor căi de acces pietonal și pentru cicliști în municipiul Cluj răspunde scopului general de fluidizare a traficului, de îmbunătățire a calității mediului și a condițiilor de viață a locuitorilor din acest municipiu. Se mai reține că lucrările urmau a fi achiziționate de aceeași autoritate contractantă, spre deosebire de speța analizată de C.J.U.E. în care fiecare entitate locală suporta obligația financiară care rezulta din exploatarea rețelei de iluminat public, iar contractele se adresau operatorilor economici care desfășoară activități pe aceeași piață relevantă (Asocierea C. - A., respectiv, Asocierea C. - D.) Se mai reține că sursa de finanțare a celor două contracte de lucrări este aceeași, respectiv fonduri nerambursabile acordate de către Autoritatea de Management Programul Operațional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 4 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile, regăsindu-se în același program anual de achiziții, iar anunțurile de participare SEAP au fost publicate într-un interval de o lună. Înalta Curte, contrar afirmațiilor reclamantei, observă că în cauza C - 16/98 Curtea Europeană de Justiție nu a stabilit drept criteriu, pentru a aprecia că suntem în prezența unei lucrări unice, caracterul indisolubil al lucrărilor sau existența unei autorizații de construcție sau a unui studiu de fezabilitate unic. Astfel, deși atribuirea contractelor putea fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției ar fi trebuit să fie determinată prin luarea în considerare a valorii globale estimate a ambelor contracte fiind vorba despre o singură entitate locală contractantă, fiind de natura zonelor pietonale, a pistelor de biciclete și a străzilor din interiorul unei localități de a fi interconectate, ele neputând fi considerate izolat și fără legătură unele cu altele, acestea alcătuind împreună rețeaua pe care se realizează circulația persoanelor în interiorul localității. Or, față de valoarea totală a proiectelor de achiziții care depășește pragul valoric de 24.977.096 RON, reclamantei îi revenea obligația, prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. a) și art. 144 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, de a publica anunțurile de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Referitor la critica potrivit căreia A.N.A.P., autoritate cu competențe în domeniul achizițiilor, a atestat legalitatea și temeinicia desfășurării procedurii, astfel, că în virtutea atribuțiilor privind emiterea normelor de aplicare/îndrumare a legislației în acest domeniu, dezlegarea dată este obligatorie pentru autoritatea pârâtă, Înalta Curte constată caracterul nefondat al acesteia. Astfel, conform art. 29 din H.G. nr. 398/2015. "În condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, (…), în cazul în care autoritatea de management constată că au existat încălcări ale legislației europene sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică reduceri procentuale/corecții financiare, fără a fi condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice.". Din textul egal redat anterior, rezultă că legea nu conferă verificărilor efectuate de A.N.A.P. vreo forță juridică, într-o ipoteză similară cu cea din speță. Totodată, împrejurarea că A.N.A.P. nu a semnalat vreo o neregulă în derularea procedurii de achiziție nu poate avea drept consecință exonerarea reclamantei de răspundere, întrucât, pe de o parte, obligația de a respecta legislația privind achizițiile îi incumbă autorității contractante, iar, pe de altă parte, nici un text de lege nu conferă opiniei exprimate de A.N.A.P. o astfel de valoare juridică. În ceea ce privește soluția pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte constată că dosarul vizează execuția unor lucrări de reabilitare licee, ipotezele fiind diferite, chiar directiva menționată vorbind despre posibilitatea de a exista unități operaționale separate a autorității contractante, ceea ce nu este cazul în speță. În plus, instanța amintește practica sa anterioară reprezentată de decizia nr. 310/2024 în care s-a dat aceeași dezlegare, speța fiind identică sub aspectul neregulilor constatate de autoritatea de management referitor la o altă unitate administrativ teritorială, în cadrul aceluiași program operațional. Pentru toate motivele arătate, Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.