ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 82/2024

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2024

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de arbitrare înregistrată pe rolul Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat sub nr. x/2022, reclamanta arbitrală A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta arbitrală B. S.A., obligarea acesteia la plata sumei de 3.741,62 RON reprezentând contravaloarea reparației și a lipsei de folosință a autoturismului x, conform dosarului x; obligarea pârâtei la plata sumei de 9.079,50 RON, reprezentând penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate de la data de 03.04.2019 până la data plății 30.04.2019 și penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate de la 01.05.2019 până la data de 08.04.2022 (data introducerii cererii de arbitrare); obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,2% pe zi calculate sumei de 3.741,62 RON de la data introducerii cererii până la plata integrală a debitului datorat, precum și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 132/2017, Norma A.S.F. 18/2017, Norma A.S.F. 20/2017, art. 541 și următoarele din C. proc. civ.

Prin hotărârea arbitrală nr. 110 din 17 august 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat a admis în parte acțiunea reclamantei A. S.R.L. împotriva pârâtei B. S.A. sub aspectul perioadei privind calculul penalităților de întârziere, sens în care a obligat pârâta B. S.A. să achite reclamantei A. S.R.L.:

- suma de 3.741,62 RON reprezentând diferență de despăgubire aferentă dosarului de daună x;

- și penalități de întârziere de 0,2%/zi de întârziere raportat la debitul de 3.741,62 RON, calculate începând cu data de 01.05.2019 și până la plata integrală a debitului principal.

Totodată, a obligat pârâta să achite reclamantei suma de 1.062,84 RON reprezentând taxe arbitrale în sumă de 912,84 RON și taxă de înregistrare dosar în sumă de 150 RON.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă la data de 05.10.2022, sub nr. x/2022, reclamanta B. S.A. a solicitat anularea hotărârii arbitrale nr. 110 din data de 17.08.2022, pronunțate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat în dosarul nr. x/2022, susținând, printre altele, că în mod nelegal tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra acțiunii în pretenții formulate de A. S.R.L., întrucât acesta nu avea competență materială să judece, având în vedere că între cele două societăți nu a existat o convenție arbitrală în vederea soluționării litigiilor pe cale amiabilă, iar B. S.A. nu dorește soluționarea diferendului de către instanța arbitrală, arătând că, în cauză, sunt aplicabile prevederile art. 2 din Regulile de Procedură ale Tribunalului Permanent de Arbitraj Instituționalizat.

Prin sentința nr. 32 din 3 mai 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă a admis în parte cererea în anulare a hotărârii arbitrale nr. 110/17.08.2022 pronunțate de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat - Sediul Zonal Târgoviște în dosarul x/2022, formulată de reclamanta B. S.A., în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L., a anulat hotărârea arbitrală nr. 110/17.08.2022 pronunțată de Tribunalul Permanent de Arbitraj Instituționalizat în Dosarul nr. x/2022 și a trimis cauza la Judecătoria Oradea, competentă material și teritorial.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta arbitrală A. S.R.L., prin avocat, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii recurate și, în rejudecarea cauzei, respingerea acțiunii în anulare formulate de către intimată, cu cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat) pe cale separată.

În motivare, recurenta a susținut incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Prin rezoluția de primire a dosarului, s-a constatat că recursul formulat de reclamanta arbitrală A. S.R.L. nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 200 RON, conform art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

În aceste condiții, prin adresa emisă la 21 august 2023, comunicată recurentei la 30 august 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancțiunea anulării cererii, să achite taxa judiciară de timbru datorată, cu mențiunea că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă.

Totodată, înștiințarea cu privire la plata taxei de timbru a fost reiterată și cu ocazia citării părților în vederea comunicării termenului de judecată stabilit în cauză, astfel încât, prin citația comunicată la 19 octombrie 2023, recurentei i s-a mai pus încă o dată în vedere să achite taxa judiciară de timbru datorată.

La termenul de judecată din 23 ianuarie 2024, Înalta Curte a rămas în pronunțare asupra excepției netimbrării recursului.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția netimbrării recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, precum și cererile adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanță de urgență."

Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ..", iar potrivit alin. (2) teza I, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 RON; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".

Față de motivele de casare pe care recurenta și-a întemeiat recursul (art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8), calea extraordinară de atac trebuia timbrată cu 200 de RON, conform art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Totodată, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței."

De asemenea, art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, la cererea de recurs, se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) teza I al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

În speță, prin rezoluția de primire din 16 august 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a stabilit că recurenta A. S.R.L. datorează pentru soluționarea recursului o taxă judiciară de timbru în cuantum de 200 RON, conform art. 24 alin. (1) și (2) teza I din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa emisă la 21 august 2023, comunicată recurentei la 30 august 2023, Înalta Curte i-a pus în vedere, sub sancțiunea anulării cererii, să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru mai sus arătate, cu mențiunea că are posibilitatea de a formula, în condițiile legii, cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării, o astfel de cerere nefiind formulată de către recurentă. Totodată, prin citația comunicată la 19 octombrie 2023, recurenta a fost înștiințată asupra termenului de judecată acordat în cauză, fiind reiterată mențiunea cu privire la obligativitatea achitării taxei de timbru datorate, sub sancțiunea anulării cererii.

Având în vedere că partea nu a dat curs solicitării instanței, neachitând taxa judiciară de timbru datorată până la termenul de judecată acordat în cauză (23 ianuarie 2024), Înalta Curte constată că cererea de recurs formulată de recurenta A. S.R.L. nu îndeplinește una dintre condițiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sens în care devine incidentă sancțiunea nulității recursului prevăzută de art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (2).

Pe cale de consecință, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. raportat la art. 486 alin. (3) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 32 din 3 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței nr. 32 din 3 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 ianuarie 2024.