ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.09.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1486/2024

HOTĂRÂRE
17.09.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1486/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 17 septembrie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Totodată, reclamantul a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituția României.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 9 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentința civilă nr. 591 din 12 octombrie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea completelor specializate în soluționarea cauzelor de litigii de muncă și asigurări sociale din cadrul secției I Civile a Tribunalului Timiș.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că natura juridică a litigiului dedus judecății privește materia asigurărilor sociale, fiind incidente dispozițiile art. 100-103 din Legea nr. 223/2015, iar temeiul de drept al acțiunii introductive, respectiv art. 9 din Legea nr. 554/2004, nu este de natură să atragă competența instanței de contencios administrativ în soluționarea cauzei, în condițiile în care ceea ce se pune în discuție în cauză este modalitatea de indexare și actualizare a unei pensii militare de stat după modificarea prevederilor art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 prin O.U.G. nr. 59/2017.

În motivarea acestei soluții, tribunalul a dat eficiență principiului disponibilității, reținând că cererea prin care reclamantul a solicitat să se constate vătămarea drepturilor și intereselor sale legitime prin măsura reglementată de art. VII din O.U.G. nr. 59/2017 a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, raportat la obiectul acțiunii, s-a constatat incidența în cauză a art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, text legal care, potrivit interpretării date de Curtea Constituțională, prin decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, vizează acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile pretins a fi fost cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, respectiv restituirea unor drepturi bănești pretins a fi fost reținute de către pârâți în temeiul O.U.G. nr. 59/2017, iar conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, republicată, întrucât cererea dedusă judecății vizează acordarea de despăgubiri de către o autoritate centrală, competența de soluționare a cauzei revine instanței de contencios administrativ și fiscal a curții de apel.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența să judece același proces, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Normele de competență materială sunt stabilite în funcție de obiectul, valoarea sau natura cererii, determinând astfel categoria cauzelor care se soluționează de o anumită categorie de instanțe judecătorești.

Înalta Curte constată că, prin acțiunea dedusă judecății, reclamantul se consideră vătămat în drepturile sale prin modificările legislative aduse de O.U.G. nr. 59/2017, criticată de acesta ca nefiind constituțională, motiv pentru care a solicitat obligarea Guvernului României să asigure fonduri pentru restituirea sumelor prevăzute prin indexarea și actualizarea pensiilor dacă nu interveneau modificările aduse de O.U.G. nr. 59/2017 și obligarea pârâților la restituirea sumelor reținute din pensie, cererea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 9 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Împrejurarea că prin O.U.G. nr. 59/2017, privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a cărei neconstituționalitate se invocă, s-a modificat dreptul la actualizarea pensiei, astfel cum era reglementat de dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cum este și cazul reclamantului, nu schimbă natura litigiului în sensul că acesta aparține jurisdicției asigurărilor sociale.

Dimpotrivă, acțiunea fiind formulată în temeiul prevederilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, determină concluzia potrivit căreia litigiul dedus judecății are natura unuia de contencios administrativ

Așadar, capătul de cerere prin care reclamantul a solicitat și restituirea contribuțiilor ce i-au fost reținute din pensie urmare a ordonanței de urgență criticate pentru neconstituționalitate reprezintă un capăt accesoriu de cerere aflat tot în competența instanței de contencios administrativ, în conformitate cu textul art. 123 C. proc. civ., potrivit căruia:

"(1) Cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120".

Prin urmare, această cerere accesorie se încadrează în prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, care stipulează că "Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative", astfel că solicitarea privind restituirea contribuțiilor reținute în baza ordonanței de guvern criticate pentru neconstituționalitate, precum și dobânda legală penalizatoare și actualizarea cu rata inflației a sumelor, reprezintă o cerere de acordare a unor despăgubiri.

În ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, fiind un litigiu care privește o ordonanță emisă de Guvernul României, deci un act emis de o autoritate centrală, se soluționează în primă instanță de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

În consecință, competența materială de soluționare a cauzei revine, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel, respectiv Curții de Apel Timișoara.

Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 septembrie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-03-19
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 582/2024
Ședința publică din data de 19 martie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23 februarie 2023 pe rolul Curț
ÎCCJ 2024-04-23
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 927/2024
Ședința publică din data de 23 aprilie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 14 februarie 2023 pe rolul Tri
ÎCCJ 2024-03-19
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 581/2024
Ședința publică din data de 19 martie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 16 februarie 2023 pe rolul Curț
ÎCCJ 2024-06-18
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1367/2024
Ședința publică din data de 18 iunie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ
ÎCCJ 2024-01-17
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 39/2024
Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la 20
Sursă