ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1073/2024

HOTĂRÂRE

16.05.2024

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1073/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 16 mai 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la 24.04.2023, reclamanții A., B., C., D. și E., prin Sindicatul Național "Forța Legii" au chemat în judecată pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Giurgiu, solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să oblige pârâta la plata unei despăgubiri în cuantum de 5.000 RON brut, reprezentând stimulentul de risc în valoare de 2.500 RON lunar pentru perioada stării de urgență, respectiv 16.03.2020-15.05.2020, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și la care se va aplica dobânda legală penalizatoare până la data plății efective.

Prin sentința civilă nr. 1786/15.09.2023, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că acțiunea a fost formulată de persoane fizice prin reprezentant, și nu de sindicat care să acționeze în numele membrilor săi, astfel că, în raport cu art. 269 din Codul muncii, competența de soluționare a cauzei aparține instanței în a cărei circumscripție își au domiciliul reclamanții.

Totodată, instanța a apreciat că decizia nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nu este relevantă în cauză; astfel, reținând că reclamanții au domiciliul în județul Giurgiu, în raport cu art. 269 alin. (2) din Codul Muncii, instanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu.

Prin sentința civilă nr. 101/2024LM/AS/14.03.2024, Tribunalul Giurgiu, secția Civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj; a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că acțiunea a fost promovată de către o organizație sindicală, în numele membrilor săi, al cărui președinte a semnat cererea introductivă, precum și faptul că sediul acesteia este situat în Craiova, județul Dolj.

Totodată, a reținut aplicabilitatea deciziei nr. 1/2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care a fost stabilită calitatea procesuală activă a organizațiilor sindicale și a instanței competente de la sediul sindicatului.

În aceste condiții, raportându-se la sediul Sindicatului Național "Forța Legii" care se află în Craiova și la art. 269 din Codul Muncii, raportat la art. 116 C. proc. civ., instanța a apreciat că Tribunalului Dolj îi revine competența de a soluționa cauza, considerând că acesta a fost corect și legal sesizat.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 22.04.2024.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Litigiul de față a început la 24.04.2023, astfel încât îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 367/2022 și ale art. 269 din Codul muncii.

Acțiunea de față se circumscrie cererilor formulate de organizațiile sindicale, reglementate de art. 28 alin. (2) din Legea nr. 367/2022, potrivit căruia "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, la cererea scrisă a membrilor lor. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune, respectiv renunță la judecată în mod expres".

Articolul 1 pct. 8 din Legea nr. 367/2022 prevede că organizația sindicală este o "denumire generică pentru sindicat, federație sindicală, confederație sindicală și uniune sindicală teritorială".

În aceste condiții, stabilirea instanței competente impune aplicarea deciziei nr. 1/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 118/01.03.2013, prin care s-a statuat că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, în determinarea competenței teritoriale se va ține seama de sediul sindicatului - reclamant.

În cauză, cum reclamantul - Sindicatul Național "Forța Legii" - are sediul în Craiova, competența teritorială revine Tribunalului Dolj.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului Dolj.