ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.05.2024

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1065/2024

HOTĂRÂRE
16.05.2024
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1065/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 16 mai 2024

Asupra recursului de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 12.10.2022, reclamanții A. și B. au chemat în judecată pârâții Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist Instaurat in România în perioada 1945-1989 și Casa de Pensii a Municipiului București, solicitând instanței ca, prin hotărârea care o va pronunța, să oblige pârâții la majorarea cuantumului indemnizațiilor, conform Legii nr. 341/2004, și la plata diferențelor de indemnizație rezultate, începând cu anul 2011.

Prin sentința civilă nr. 333/30.01.2023, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Secretariatul de Stat Pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și, în consecință, a respins acțiunea pentru lipsa calității procesuale pasive; a respins în rest acțiunea formulată împotriva pârâtei Casa de Pensii a Municipiului București ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamanții au declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 287/22.01.2024, Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a respins ca nefondat apelul.

Împotriva acestei decizii, reclamanții au declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași instanțe de apel.

În motivare, au susținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016 și art. 12 din O.U.G. nr. 90/2017, deși art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 prevede obligativitatea recalculării indemnizației cuvenite la salariul minim indexat.

Totodată, recurenții au susținut că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, subliniind că enumerarea istorică a actelor normative emise de Guvern nu înseamnă un răspuns la criticile lor. De altfel, acțiunea este una constând în obligația de a face, ce viza obligarea executivului la calcularea sumelor cuvenite, exclusiv în limitele Legii nr. 341/2004, iar instanța de apel a schimbat sensul acțiunii introductive.

În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

La 26.02.2024, intimatul Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității recursului, în baza art. 248 alin. (1), rap. la art. 494 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac și el presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunțat este consacrat la nivel constituțional în art. 129 din Constituția României, iar în C. proc. civ., în art. 457, care prevede că "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei."

În cauză, calea de atac exercitată este neprevăzută de lege, astfel cum se va arăta în continuare.

Litigiul de față, inițiat la 12.10.2022, privește un conflict de asigurări sociale având ca obiect plata indemnizației prevăzute de dispozițiile Legii nr. 341/2004.

Cererea introductivă este circumscrisă dispozițiilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, iar potrivit art. 155 alin. (1) din aceeași lege, împotriva hotărârilor prin care au fost soluționate pe fond cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, indemnizații și pensii de serviciu prevăzute prin legi cu caracter special se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, hotărârile curților de apel, precum și hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

Acest regim al căilor de atac este prevăzut și de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în (...) conflictele de muncă și de asigurări sociale (...)".

Dispoziții legale denotă că legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului pentru hotărârile pronunțate în materia conflictelor de asigurări sociale, care, potrivit textelor de lege evocate anterior, pot fi atacate numai cu apel.

În acest cadru, Înalta Curte constată că decizia civilă nr. 287/22.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, recurată în cauză, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., coroborat cu art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, fiind exclusă din sfera controlului de legalitate în recurs.

Cum recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală este de natură să încalce principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., Înalta Curte, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul.

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva deciziei civile nr. 287/22.01.2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, în contradictoriu cu intimații-pârâți Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 și Casa de Pensii a Municipiului București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 mai 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-05-16
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1059/2024
Ședința publică din data de 16 mai 2024 Asupra recursului de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 01.07.2022, reclamantul A. a chemat
ÎCCJ 2024-06-18
0,98
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1360/2024
Ședința publică din data de 18 iunie 2024 Asupra recursului, reține următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 30.09.2022
ÎCCJ 2024-09-24
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1602/2024
Deliberând asupra recursurilor, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată inițial, la 26 mai 2022, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal sub n
ÎCCJ 2021-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 283/2021
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2025-01-21
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 107/2025
Asupra recursului, din actele dosarului, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 16 august 2023 pe rolul Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. x/3/2023
Sursă